ComenteazăCum apare ploaia, de ce bate vântul sau cum apare curcubeul sunt doar câteva dintre întrebările la care căutăm răspunsuri explicative în ceea ce privește fenomenele naturii. Mai jos am pregătit o serie de fenomene ale naturii explicate.
Cuprins:
Cum se formează ploaia
Ploaia este o formă de precipitație atmosferică asemenea picăturilor de apă, provenite din condensarea vaporilor din atmosferă, care cad pe suprafața Pământului în formă lichidă.
Picăturile de ploaie se formează cu ajutorul aerului cald, atunci când aerul cald se ridică spre cer și se răcește, iar vaporii de apă sunt tot timpul în aer.
Aerul cald înmagazinează o anumită cantitate de apă, iar atunci când acumulează suficiente picături se formează norii. Când norii sunt suficient de mari și au foarte multe picături de apă, acestea se unesc și formează picături și mai mari care devin grele și cad din cauza forței gravitaționale și, ulterior, le vezi sub formă de ploaie.
- Citește mai multe curiozități despre ploaie
Cum apare fulgerul
Fulgerul este un arc electric luminos care rezultă în urma unui proces de descărcare electrică în nori, din cauza unei diferențe de potențial electrostatic. Fulgerul are loc în natură între norii încărcați cu diferite sarcini electrice.
Din curenții de aer existenți în nor și prin repartizarea inegală de apă și gheață, se formează, prin frecare, spații ce au o încărcătură ionică electrostatică pozitivă și negativă. Astfel, în mod normal, stratul superior al norului este încărcat pozitiv, în timp ce stratul inferior este încărcat negativ. Zona dintre cele două straturi care sunt încărcate diferit este la o înălțime mare, acolo unde temperatura variază într -10 și -15 grade Celsius. Și, de aici, picăturile de apă din nor se transformă în cristale de gheață.
Cum ia naștere un trăsnet
Pentru că fulgerul este o descărcare electrică și atunci când ia naștere produce un echilibru electric între furtună și straturile norului, pentru a se forma un trăsnet între nor și pământ, trebuie să existe tensiuni de câteva zeci de milioane de volți. Atunci, fenomenul, care este o scânteie de descărcare electrică, trebuie să aibă o tensiune de aproximativ 3 milioane de volți/metru.
Care este diferența dintre un fulger și un trăsnet
Trăsnetul este descărcarea electrică disruptivă care se produce între nor și pământ. Acesta poate fi negativ sau pozitiv.
Trăsnetul negativ, cunoscut și drept trăsnetul obișnuit, se produce între baza norului și pământului, iar trăsnetul pozitiv se produce între partea superioară a norului și pământ.
Diferența dintre un fulger și un trăsnet este că fulgerul are loc în interiorul unui singur nor de furtună, dar se poate și între doi sau mai mulți nori, iar trăsnetul are legătură directă cu pământul.
Fenomene ale naturii – cum se formează tunetul
Tunetul este mai exact sunetul produs în atmosferă în urma unui proces de descărcare electrică. În momentul descărcării trăsnetului, aerul din jurul canalului se încălzește brusc și ajunge la o temperatură de 28.000 de grade Celsius, o temperatură de aproximativ 5 ori temperatura de la suprafața soarelui. Inițial, se produce o expansiune explozivă, violentă și foarte rapidă a aerului înconjurător și de aici rezultă o unde de șoc care, ulterior, încetinește la o viteză mult mai mică și devine o undă de sunet normală percepută drept tunet.
- Intensitatea auditivă a unui tunet este exprimată în decibeli (dB) și este egală cu aproximativ 120 de decibeli pe distanță apropiată.
Cum se formează tornada
Tornadele sunt perturbaţii atmosferice violente, de dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul unei coloane înguste care se roteşte foarte repede sau al unei pâlnii întoarse care atinge nivelul solului. Termenul de “tornadă” provine din latinescul “tonare” care înseamna “a tuna”.
- Citește mai multe despre ce este tornada – cum se formează tornadele și cum ne apărăm de ele.
Cum se formează curcubeul
Curcubeul pe care îl vedem imediat după ploaie, atunci când cerul este senin, este un fenomen optic ce apare atunci când lumina soarelui suferă fenomene de reflecție, reflexie și difuzie odată cu picăturile de apă din atmosferă.
Tu știi care sunt culorile curcubeului?
În contact cu apa, chiar și un strop mărunt de apă, lumina albă este descompusă în frecvențe individuale, prin refracție, corespunzătoare culorilor din spectrul vizibil, asemenea unei intrări într-o prismă optică. Separația culorilor are loc datorită luminii ce este reflectată diferit. O parte din lumină se reflectă din interiorul picăturii de apă la contactul cu marginea opusă a stropului de apă, iar cealaltă parte se descompune la momentul ieșirii din picătura de apă.
- Citește mai multe despre cum se formează curcubeul
Fenomene ale naturii – ce este vântul
Vântul este un fenomen fizic care se manifestă drept o circulație dirijată de aer în atmosfera terestră. Vântul cu o tărie între 2 și 5 poartă denumirea de briză (vânt cu caracter periodic, care bate pe coastele mării și care se formează datorită încălzirii inegale a apei și uscatului), iar vântul care bate cu tăria între 6 și 8 poartă denumirea de vânt puternic, început de furtună.
Vântul care bate cu gradul de tărie peste 9 este denumit furtună, iar vântul cu tăria peste 12, în funcție de zonă, este numit ciclon, taifun sau uragan.
Îți recomandăm să citești și:
- Asteroid, metorit sau cometă – care este diferența
Cum se formează vântul
Cauza formării vântului este diferența presiunii atmosferice dintre două regiuni. Aerul cald, deoarece este mai ușor, atunci când se înalță se produce un minim de presiune, iar locul lui este preluat de masele de aer din zona rece, până atunci când se egalează diferența de presiune dintre cele două regiuni.
Există trei categorii de vânturi:
- Vânturi permanente – care bat în tot timpul anului. Vânturile permanente sunt: alizeele, vânturile de vest, vânturile polare.
- Vânturi periodice – vânturi care își schimbă direcția. Vânturile periodice sunt: musonul, briza.
- Vânturi neregulate – care bat într-o anumită regiune. Cele mai cunoscute vânturi neregulate sunt: bora, mistralul.
Vânturi care bat în România:
- Crivățul;
- Nemirul (Nemere);
- Austrul;
- Cosava;
- Băltărețul;
- Vântul Negru;
- Orădeanul;
- Făgărașul;
- Ardeleanul;
- Munteanul
Fenomene ale naturii – cum se formează bruma
Bruma se formează prin procesul de condensare și, ulterior, de înghețare a vaporilor de apă care se formează la suprafața solului. Atunci când temperatura a atins punctul de îngheț, în sezonul rece, bruma se formează în loc de rouă, iar cristalele mici de gheață nu sunt conducătoare bune de căldură.
Timpul senin poate influența apariția brumei, deoarece poate intensifica procesul de radiație nocturnă, determinând scăderea temperaturii aerului și solului sub 0 grade Celsius.
Cum se formează roua
Roua este fenomenul meteorologic care face parte din categoria precipitațiilor și se formează, de obicei, seara ori în cursul dimineții, prin răcirea aerului. Vaporii de apă existenți de la suprafața solului se condensează și astfel se formează diferite picături de apă pe sol.
Acest fenomen al naturii este influențat și de gradul de saturare al aerului cu vapori de apă, dar și de temperatura aerului, care trebuie să aibă anumite valori pentru a putea atinge punctul de condensare.
Ce este și cum se formează ceața
Ceața este fenomenul meteorologic care constă într-o aglomerație de particule de apă ce se află în suspensie în atmosferă, în apropierea solului și reduce vizibilitatea orizontală sub 1.000 de metri.
La o anumită temperatură, cantitatea de vapori de apă din aer se poate mări substanțial, până în momentul în care vaporii devin saturați. De multe ori, vaporii de apă nu ating punctul de saturație, însă pot deveni saturați prin răcire, mai ales dacă temperatura aerului coboară mai jos de punctul de rouă, temperatura la care vaporii de apă din aer, care sunt la o temperatură constantă, devin saturați și atunci încep să apară primele picături de lichid.
Din această cauză a suprasaturării, vaporii de apă nu mai sunt în stare gazoasă și încep să se condenseze în mici picături de apă aflate la suprafața solului, care fiind în suspensie în diferite straturi de aer micșorează transparența aerului și astfel se formează fenomenului care poartă numele de ceață.
Ce este grindina
Grindina este forma de precipitații din atmosferă, particulele de apă care cad pe suprafața solului în formă de gheață. Grindina se formează atunci când picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute, sub 0 grade Celsius.
- Cea mai mare grindină a avut un kilogram și a căzut în Gopalganj, Bangladesh în anul 1986.
Ce este și cum se formează lapovița
Lapovița este tot o formă de precipitații care reprezintă zăpada ce s-a topit parțial pe parcursul căderii sale spre pământ. Atunci când aerul din jur este suficient de cald pentru a topi o parte din zăpadă, dar nu atât de cald astfel încât să topească toată zăpada, pentru a se produce ploaia. În acest caz, un amestec simultan între ploaie și ninsoare formează lapovița.
Lapovița nu se acumulează pe sol, deoarece temperatura solului, în general, este peste temperatura de îngheț. Totuși, atunci când temperatura solului este sub cea de îngheț, lapovița poate forma straturi de gheață invizibilă pe sol, numite și gheață neagră.
Fenomene ale naturii – cum se formează poleiul
Poleiul este o depunere de gheață care se formează după înghețarea picăturilor suprarăcite de ploaie ori burniță, care cad pe suprafețe cu o temperatură cuprinsă între 0,1 grade Celsius și -1,0 grade Celsius. Poleiul este o depunere transparentă sau opacă și poate fi deosebit de periculos, provocând mari daune suprafețelor forestiere.
Ce este zăpada/ninsoare/nea/omăt – cum se formează
Zăpada este forma solidă de precipitații, mai exact, apa înghețată care se află într-o stare cristalină ce constă într-un număr mare de fulgi de zăpadă. Căderea precipitațiilor sub formă de zăpadă se numește ninsoare.
Zăpada se formează atunci când vaporii de apă trec prin procesul de depoziție înaltă în atmosferă, la temperaturi mai scăzute de 0 grade Celsius.
Ce sunt fulgii de zăpadă/fulgii de nea
Fulgii de zăpadă sunt formați din stropi de apă înghețată. Atunci când temperatura este mai scăzută de 0 grade Celsius, apa suferă modificări și se transformă în gheață. Atunci când mercurul din termometre scade între 1 grad C și -3 grade C, fulgii de zăpadă cristalizează sub formă aplatizată sau dendritică.
Nici un fulg de nea nu seamănă cu altul, iar forma unui fulg de zăpadă depinde de temperatura la care acesta se formează.
Ce sunt ghețarii
Un ghețar este o masă foarte mare de gheață persistentă ce se formează în regiunile polare și alpine și care, sub influența gravitației, se deplasează încet în lungul văilor sau pe pante.
Din ghețarii continentali adiacenți mărilor și oceanelor se desprind mereu porțiuni întinse care devin ghețari plutitori și sunt cunoscuți sub denumirea de aisberguri.
Ghețarii se formează acolo unde ninge tot anul și este o masă mare de zăpadă care nu se poate topi. Se acumulează cantități foarte mari de apă și se produce un fenomen de transformare ori metamorfozare a acesteia.
Acestea sunt cele mai frecvente fenomene ale naturii explicate.
Sursă foto: 123rf.com