Cuprins:
De ce să fierbi cartofii în apă cu sare și oțet, înainte de a-i prăji
Sarea și oțetul sunt ingrediente secrete care se folosesc la prepararea cartofilor prăjiți. Dacă îți plac cartofii prăjiți crocanți la exterior și moi în interior, ar trebui să folosești acest truc.
Poate dura puțin mai mult, dar dacă nu mănânci cartofi prăjiți în fiecare zi și este o ocazie specială, atunci merită tot efortul pentru a-i face perfecți.
Pentru început, pune o oală mare cu apă pe aragaz, adaugă câteva linguri de oțet alb și o lingură mare de sare.
Pune cartofii curățați sau cu coajă în apă și lasă să fiarbă. Scoate cartofii și apoi taie-i, între timp pune o tigaie cu mult ulei la încins.
Prăjește cartofii la foc mare până devin aurii, apoi pune-i într-un castron de metal și presară sare peste ei.
Vei obține cartofi crocanți, aurii, pufoși în interior și delicioși. Desigur, poți presăra peste ei brânză, cașcaval, condimente sau sos picant ori să îi servești cu un sos de maioneză.
Oțetul frăgezește cartofii, în timp ce sarea îi face să elimine amidonul în exces, lucru care face cartofii să nu se lipească unul de altul în timpul prăjirii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Poți folosi acest truc și pentru cartofi rumeniți în cuptor, pentru un plus de crocănțime și aromă.
Vezi cum se gatesc legumele in apa!
Care este cea mai bună grăsime pentru prăjit?
Nivelul de saturație cu hidrogen al unei grăsimi este cea mai importantă variabilă. Grăsimile foarte saturate, cum ar fi untura, sunt solide la temperatura camerei, în timp ce grăsimile polinesaturate, cum ar fi uleiurile vegetale și de canola, rămân lichide la temperatura camerei.
Alimentele prăjite în grăsimi foarte saturate au o suprafață mai plăcută, cu gust mai puțin gras decât alimentele prăjite în grăsimi nesaturate, deoarece grăsimile saturate se solidifică pe măsură ce se răcesc.
În plus, multe grăsimi saturate, cum ar fi grăsimea de rață și untura de porc, sunt mai aromate decât uleiurile lichide rafinate. Deci, din punctul de vedere al aromei și texturii, grăsimile solide reprezintă o alegere excelentă pentru prăjire.
Cu toate acestea, grăsimile saturate sunt considerate mai puțin sănătoase decât grăsimile polinesaturate lichide, deoarece acestea pot fi asociate cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.
De asemenea, saturația face ca aceste grăsimi să se degradeze mai repede în timpul prăjirii. Acestea încep să se descompună la temperaturi tipice de prăjire, eliberând acizi grași liberi care ard și creează fum vizibil. Odată ce grăsimea a atins acest punct, va crea toxine și elemente nocive.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Sfaturi pentru prăjire
Taie alimentele în bucăți de dimensiuni similare, astfel încât să se prăjească în același timp.
Prăjește întotdeauna într-o oală adâncă și umple-o doar cu o treime sau jumătate cu ulei. Vasele înalte și înguste ajută la prelungirea duratei de prăjire a uleiului, deoarece mai puțin din suprafața uleiului este expusă oxigenului.
Folosește un termometru pentru prăjit și reglează căldura în timp ce prăjești pentru a menține o temperatură constantă.
Se prăjește în șarje mici pentru a preveni scăderea temperaturii uleiului, ceea ce poate duce la absorbția grăsimii în alimente.
Scurge alimentele prăjite pe hârtie absorbantă sau un grătar.
Condimentează alimentele imediat după prăjire, astfel încât condimentele să se lipească de mâncarea fierbinte.
Lasă uleiul să revină la temperatura optimă pentru prăjire între șarje.
Nu lăsa niciodată ulei nesupravegheat pe aragaz – acesta se poate supraîncălzi și poate deveni un risc de incendiu.
Ce creează o crustă crocantă?
Când alimentele sunt aruncate în ulei fierbinte, apa din alimente începe să fiarbă și să se evapore. Pentru a se dezvolta o crustă uscată și crocantă, trebuie să existe o barieră între uleiul fierbinte și apa care migrează.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Această barieră este, de obicei, ceva cu amidon. Pe măsură ce amidonul se prăjește în uleiul fierbinte, acesta se usucă într-o coajă plăcut crocantă și protejează umezeala de dedesubt. Mâncarea din interior se gătește „la aburi” în timp ce învelișul se rumenește și se face crocant.
După prăjire, mâncarea va continua să se gătească în interior, dar învelișul va rămâne crocant. De îndată ce mâncarea se răcește și aburul se oprește, orice umezeală rămasă în interior este absorbită în strat, făcându-l umed; acesta este motivul pentru care alimentele prăjite se consumă cel mai bine la scurt timp după prăjire.
Amidonul este prezent în mod natural în anumite alimente, cum ar fi cartofii și fasolea, dar pentru prăjirea unor alimente precum carnea și pește, trebuie adăugat un strat de amidon, cum ar fi un aluat, făină sau pesmet.
Ambele creează cruste în timpul prăjirii care fac exteriorul alimentelor să fie crocant.
Pentru o crustă de aluat crocantă, folosește făină de grâu cu conținut scăzut de proteine, cum ar fi făină de prăjituri, care nu dezvoltă la fel de mult gluten ca făina cu conținut ridicat de proteine și, prin urmare, nu devine la fel de masticabilă.
Pentru o crustă uniformă, folosește făină de porumb sau făină de orez fără gluten.
Pentru cea mai crocantă crustă folosește pesmet panko. Aceste firimituri au mai multă suprafață expusă la uleiul fierbinte, astfel încât să fie mai crocante
De asemenea, pesmetul Panko nu se compactează așa cum se întâmplă cu pesmetul obișnuit, ceea ce permite aburului să se evapore mai repede și ajută la prevenirea înmuierii crustei.
Usturoi – ce beneficii are antibioticul natural cel mai ușor de găsit
Sursa foto: 123rf.com
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d985a3d6794e4a3ce8f1da01ff7560f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0186c838f1c67770f7670ca270f5ffa5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d86ddd44adb0c87e0b68f299fae3507.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)