Greta, micuța suedeză care a devenit, într-un timp record, unul dintre activiștii marcanți ai mișcării pentru climă și a fost inclusiv nominalizată la premiul Nobel, a susținut numeroase discursuri prin care și-a motivat lupta, dar și felul în care percepe ea lumea și cum vede lucrurile.
Cartea va conține unele dintre cele mai importante discursuri ale tinerei activiste, iar fragmentul pus la dispoziția redacției noastre face parte dintr-o luare de cuvânt a Gretei în care adolescenta explică felul în care a ajuns să fie preocupată de schimbările de climă ale Pământului și de influența nocivă a oamenilor asupra planetei-mamă.
Noiembrie 2018: ”Când aveam aproape opt ani, am auzit pentru prima dată despre ceva numit
schimbarea climei sau încălzire globală.
Părea că e ceva generat de noi, oamenii, prin stilul
nostru de viață. Mi s-a spus să sting lumina ca să economisesc energie, să
reciclez hârtia ca să nu consum resurse.
Îmi amintesc că mi s-a părut foarte ciudat că oamenii, care sunt doar o specie între alte specii de animale, ar putea fi capabili să schimbe clima planetei.
Greta Thunberg
Pentru că dacă am fi fost capabili și dacă asta chiar se întâmpla, n-am fi vorbit despre nimic altceva. Imediat ce am fi deschis televizorul, toate știrile ar fi fost despre acest subiect. Principalele titluri, emisiuni la radio, presă scrisă. Nu ai mai fi citit sau auzit despre nimic altceva. Ca și când am fi fost în mijlocul unui război.
Dar nimeni nu discuta despre asta. Niciodată.
Dacă arderea combustibililor fosili ar fi fost chiar așa
de dăunătoare încât ne amenința însăși existența, cum de continuam să trăim la
fel? De ce nu erau impuse restricții? De ce nu era declarată ilegală?
În mintea mea, ceva nu se lega. Era prea ireal.
Când aveam 11 ani, m-am îmbolnăvit. Am intrat în depresie. Nu mai vorbeam deloc. Și nu mai mâncam. În două luni am slăbit aproape 10 kilograme.
Greta Thunberg
Ceva mai târziu am fost diagnosticată cu sindromul Asperger, tulburare
obsesiv-compulsivă și mutism selectiv.
Asta înseamnă în primul rând că nu vorbesc decât atunci când e necesar. Ca,
de exemplu, acum.
Pentru aceia dintre noi diagnosticați cu tulburări din spectrul autismului,
aproape orice e alb sau negru. Nu ne pricepem prea bine să mințim și de regulă
nu ne interesează prea tare să participăm la jocul social de care mare parte
dintre voi păreți să fiți foarte pasionați.
Cred că în multe privințe, noi, autiștii, suntem cei normali, iar restul oamenilor sunt cam ciudați…”
Volumul care va apărea pe 14 noiembrie conține, între paginile lui, și un desen al desenatorului, scriitorului și jurnalistului Dan Perjovschi.