Bărbaţii sunt fumători mai ”fideli” decât femeile
· 26,7% dintre cei intervievaţi (4,84 milioane persoane) sunt fumători curenţi. Iar procentul bărbaţilor (37,4%) îl depăşeşte pe cel al femeilor (16,7%).
· 24,3% dintre adulții de 15 ani și peste această vârstă sunt fumători zilnici (34,9% dintre bărbați și 14,5% dintre femei) și 2,4% sunt fumători ocazionali (2,5% bărbați și 2,2% femei.
· Rata consumului de tutun în mod curent este maximă la cei cu vârste cuprinse între 25 şi 44 de ani (36,3%) și minimă în rândul celor de 65 de ani și peste (7,6%).
· În mediul urban se fumează mai mult decât în mediul rural (28,4%, comparativ cu 24,5%).
· Nivelul de educaţie nu influenţează foarte mult opţiunea ”cu sau fără tutun”. Totuși, bărbaţii cu studii superioare rezistă mai bine la tentaţia ţigării decât femeile de acelaşi nivel (cele cu educație medie și superioară fumează mai mult decât cele care au absolvit doar şcoala primară).
Prima ţigaretă: de regulă, pe la 17-19 ani
· Cei mai mulţi fumători (43,1%) au declarat că au început să fumeze zilnic la vârsta de 17-19 ani (43,1%). Au urmat cei care au început să fumeze zilnic la 15-16 ani (21,7%) și cei care au deprins obiceiul după ce au trecut de 20 ani (18,1%).
· 17,1% au început să fumeze înainte de 15 ani, majoritatea fiind din mediul rural.
· 69,5% dintre fumătorii zilnici îşi aprind prima ţigară din ziua respectivă în primele 30 minute după trezire, iar dintre aceştia 26,2% în primele 5 minute după trezire.
Sexul frumos are mai multă voinţă când e vorba ”să se lase de ţigară”
· 37,8% dintre fumătorii curenți au avut cel puțin o tentativă de a renunţa la ţigară în ultimele 12 luni (36,1% în rândul şi 41,2% în rândul femeilor).
· Cei mai mulți adulți (80,8%) s-au lăsat de fumat fără să apeleze la ajutorul medicului.
· Doar 8,2% au folosit terapie de substituție a nicotinei, 1,4% medicamente pe bază de reţetă și 1,7% au apelat la consiliere. 6,8% au utilizat produse natural din plante, acupunctură și alte metode pentru a scăpa de această dependenţă. renunțarea la fumat.
Deviza majorităţii: ”Voi renunţa la tutun, dar nu anul acesta!”
· 39,2% dintre fumătorii curenți au mărturisit că intenționează să se lase de fumat la un moment dat (“Voi renunța într-o zi, dar nu în următoarele 12 luni”)
· 15,6% amână decizia pentru următoarele 12 luni și doar 7,9% îşi promit să ”divorţeze” de ţigară în următoarea lună.
· 33,6% nu au de gând să renunțe la fumat; de altfel, 39,2% nu cred că fumatul le poate afecta sănătatea.
6,4 milioane sunt fumători pasivi… acasă. Iar 2 milioane – la serviciu
· În România, peste o treime (35,4%) dintre persoanele de 15 ani și peste (reprezentând în jur de 6,4 milioane) sunt expuse la fum de ţigară chiar acasă.
· 34,2% dintre angajați (reprezentând aproape 2 milioane de oameni) au fost expuși la fum de ţigară ambiental la locul de muncă în ultimele 30 de zile.
· Peste o cincime dintre persoane (20,7%) au observat că se fumează în clădiri guvernamentale, 10,4% au sesizat acest obicei în instituții medicale, 25,1% în școli și 47,5% în universități.
· Marea majoritate au semnalat că sunt expuşi la fumul de țigară ambiental în baruri/cluburi de noapte (94,4%) și restaurante (86,6%).
· 90,7% dintre fumătorii curenți cred că, din cauza lor, sunt afectaţi şi nefumătorii.
Pictorialele spăimoase de pe pachetele de ţigări impresionază doar un sfert dintre consumatori
Aproape toți fumătorii (95,2%) au observant avertismente pictoriale de sănătate pe pachetele de țigări și mai mult de o pătrime (27,5%)
s-au gândit să renunțe la fumat din cauza acestora. Mai multe femei (33,2%) decât bărbați (24,7%) s-au gândit să se lase de fumat datorită avertismentelor pictoriale de sănătate.
Cei mai mulţi fumători sunt conştienţi că îşi pun sănătatea în pericol
· Aproape toți adulţii (96,3%) cred că fumatul provoacă boli grave.
· 98,3% cred că fumatul cauzează cancer pulmonar, 94,6% – alte cancere, 89,2% – accidente vasculare cerebrale și 90,0% – atac de cord. 53,4% ştiu că fumatul poate duce la osteoporoză, 66,5% fac legătura cu discuţiile erectile şi 74,7% – cu nașterile premature.