Grijă sau grije – cum se scrie corect

După cum am precizat și în alte rânduri, ortografia, adică ansamblul normelor care dictează scrierea corectă într-o limbă, reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale limbii pe care o vorbim. Aceasta generează adesea confuzii în rândul copiilor, dar și al adulților, însă printr-o atenție sporită la detalii și prin exerciții constante, ne putem îmbunătăți permanent abilitățile lingvistice pentru a evita erorile de scriere.

Greșelile de pronunție și de scriere apar adeseori pe fondul necunoașterii regulilor ortografice de bază. Vocabularul limbii române cuprinde numeroase cuvinte care prezintă discrepanțe între forma scrisă și pronunțare, ceea ce creează greutăți pentru mulți vorbitori nativi. Un exemplu comun în acest sens constă în confuzia care se face între „grijă” și „grije”, destui fiind cei care nu fac distincție între cele două forme. Drept urmare, în cele ce urmează ne propunem să facem lumină în ceea ce privește varianta corectă.

De ce este important să scriem corect

Scrisul reprezintă una dintre principalele modalități prin care putem comunica și prin care ne putem exprima idei, opțiuni sau diverse solicitări. În același timp, scrisul este un mijloc esențial de a obține informații și de a interacționa cu semenii noștri, indiferent de limbă. În acest context, scrierea corectă din punct de vedere gramatical este importantă dacă vrem să transmitem mesaje clare și coerente. Îmbunătățirea abilităților de comunicare în scris ne dă posibilitatea de a interacționa cu persoanele din jurul nostru. O redactare corectă demonstrează competență în utilizarea limbii și poate să creeze o impresie pozitivă asupra autorului, sunt de părere experții în lingvistică de la Universitatea din Arizona. Totodată, scrierea corectă este crucială deoarece, de multe ori, înainte de a ne întâlni față în față cu unii oamenii, aceștia citesc textele pe care le scriem, fie că este vorba de un mesaj text, e-mail sau CV. Erorile de redactare sau expunerea ideilor într-un mod dezorganizat și incomplet îi pot face pe cei din jurul nostru să-și ridice semne de întrebare cu privire la inteligența și la caracterul nostru. Dacă cel care ne citește un text nu va înțelege pe deplin mesajul este puțin probabil ca, în enventualitatea unei cereri, răspunsul să fie cel așteptat de noi.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Necesitatea îmbunătățirii abilităților lingvistice

După cum știm cu toții, în limba română există multe cuvinte care au forme asemănătoare, dar sensuri și utilizări diferite. Această caracteristică poate reprezenta o provocare atât pentru cei care învață limba, cât și pentru vorbitorii nativi. Capacitatea de a scrie corect reflectă în mod clar cunoașterea regulilor de ortografie. Acest principiu devine important mai ales atunci când scriem cuvinte care prezintă discrepanțe între forma scrisă și pronunție. În ultimii ani, numărul persoanelor care întâmpină reale dificultăți în redactarea textelor simple a crescut, iar erorile de scriere, chiar și cele involuntare, sunt parcă din ce în ce mai frecvente, indiferent de cauze. Un exemplu des întâlnit este confuzia pe care o fac destul de multe persoane între formele „grijă” și „grije”. Din acest motiv, experții în lingvistică recomandă să ne îmbunătățim în mod constant competențele lingvistice, utilizând resurse precum dicționarele online, cărțile de gramatică ori cursurile specializate.

Greșeli temporare sau obișnuință?

Se spune că a greși este o trăsătură umană, iar erorile de scriere sunt o realitate cu care ne confruntăm cu toții, fie că vrem sau nu vrem. Screrea greșită poate fi acceptată, însă doar până la un anumit punct deoarece, dacă aceste erori de redactare devin o obișnuință, este clar că nu mai este vorba doar despre o greșeală nevinovată și, în consecință, pot afecta percepția pe care oamenii o au asupra noastră. Se întâmplă uneori să apăsăm greșit o tastă la laptop sau la telefonul mobil, să facem confuzie între omofone ori pur și simplu să uităm pe moment cum se scrie corect un cuvânt. Aceste greșeli de scriere pot reprezenta un obstacol în exprimarea gândurilor și a emoțiilor. Chiar dacă unii cititori pot fi indulgenți, repetarea constantă a greșelilor de scriere le poate schimba percepția asupra credibilității tale ori a instituției în care îți desfășori activitatea, notează site-ul Hudson Fusion. Iar, acest lucru este valabil în orice limbă, inclusiv în română.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

De ce sunt scrise greșit cuvintele simple

Vocabularul limbii române include cuvinte care, deși sunt utilizate frecvent în scris și în vorbire, pot fi uneori dificil de scris sau de pronunțat pentru unii vorbitori nativi. Utilizarea excesivă a dispozitivelor inteligente, cum ar fi smartphone-urile, tabletele sau laptopurile, poate să fie o cauză pentru care oamenii fac astfel de erori, mai ales în cazul cuvintelor complexe.

Aceste device-uri ne ajută să redactăm rapid diverse texte, însă, în același timp, pot face ca unii să comită erori de scriere sau de punctuație nepermise, în special atunci când folosesc cuvinte mai complexe. În plus, graba, neglijența sau necunoașterea regulilor de bază de ortografie pot să îi facă pe unii să facă astfel de greșeli.

Deși sunt instrumente de lucru esențiale în viața de zi cu zi, atât în plan profesional, cât și în plan personal, utilizarea lor frecventă pentru transmiterea de mesaje-text sau de e-mailuri, pentru conversații pe diferite platforme sociale sau aplicații de chat poate duce la neglijarea scrierii de mână și a regulilor de ortografie. În limba română există cuvinte lungi și complicate, cum este cazul cuvântului „gastropiloroduodenojejunostomie”, care pot crea dificultăți, dar există și cuvinte mai simple care ar trebui scrise și pronunțate corect.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Cum se scrie corect: „grijă” sau „grije”?

Suntem siguri că nu există român care să nu fi auzit acest cuvânt pe care unii îl scriu în mod greșit. De asemenea, când vine vorba de pronunție, unii vorbitori de limba română spun „grijă”, în timp ce alții pronunță „grije”.

Confuzia între cele două forme poate apărea din cauza diferențelor dialectale sau a erorilor de tipar și de pronunție. În unele regiuni ale țării, variațiile de pronunție pot influența scrierea, însă forma standard acceptată și corectă este „grijă”. Aceasta este confirmată de dicționarele de referință ale limbii române, inclusiv de Dicționarul Explicativ (DEX). Conform acestuia, termenul de „grijă” este definit ca „teamă sau neliniște pricinuită de o eventuală primejdie sau întâmplare neplăcută”, fiind sinonim cu „îngrijoare”.

Există și o altă definiție, care spune că „grijă” este „interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atenție acordată unei ființe, unei probleme, etc.”, iar în acest caz, este sinonim cu „solicitudine”. „Grijă” este substantiv feminin, singular (la plural, forma corectă este „griji”).

Cuvântul este folosit într-o varietate de contexte pentru a exprima diverse nuanțe de sens și semnifică atenția sau îngrijorarea pe care o cineva o manifestă față de altcineva sau față de ceva. Iată câteva situații concrete pentru a ilustra când și cum să folosești acest cuvânt în mod corect: „Maria are grijă de fratele ei mai mic”, „Trebuie să aveți grijă să respectați termenele limită”, „Am promis că voi avea grijă de pisica prietenilor cât timp sunt plecați” sau „Nu am nici o grijă cu privire la această situație”. Confuzia care se face între „grijă” și „grije” se face și în cazul altor cuvinte similare, cum ar fi „cămașă”/„cămașe”, „ușă”/„ușe” sau „țigară”/„țigare”.

Ce alte cuvinte românești se scriu greșit

„Grijă” este doar unul dintre cuvintele în jurul căruia se face confuzie în ceea ce privește scrierea sa corectă. Iată o listă cu alte cuvinte care se scriu greșit:

• binevenit – inițial, în DOOM2, forma corectă era „bine-venit”, însă din 2021, unica variantă acceptată în limba română este „binevenit”, adică fără cratimă.
• ghips­ – aparent, acest cuvânt ar putea avea ca formă corectă „gips”, însîă unica variantă corectă acceptată este „ghips”, aceasta fiind menționată atât în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, cât și în Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic (DOOM).
• țigară – scrierea corectă a acestui cuvânt este cea în care la sfârșit apare litera „ă”, dar, cu toate acestea, unele persoane îl scriu greșit și folosesc forma țigare din cauză că pronunță greșit, și anume cu litera „e” la sfârșit.
• să aibă – aceasta este forma corectă a verbului a avea pentru modul conjunctiv, persoana a III-a, singular și plural.
• plajă – aceasta este forma corectă a cuvântului la singular, deși unii folosesc forma plaje.
• însăşi/însuși – acestea sunt formele corecte la feminin (ea însăși) și, respectiv, la masculin (el însuşi).
• grijă – aceasta este forma corectă, însă unii folosesc greșit forma grije.
• repercusiune – aceasta este forma corectă a cuvântului, însă foarte mulți dintre vorbitorii de limba română folosesc forma greşită, și anume repercursiune).
• plajă – aceasta este forma corectă a cuvântului la singular, deși unii folosesc forma plaje.
• chibrituri – aceasta este forma corectă pentru pluralul substantivului chibrit.
• mândri – aceasta este forma corectă la plural a cuvântului mândru. Din păcate, mulți folosesc forma greșită cu doi de „i”, și anume mândrii.

Foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News