Hagia Sophia Din Istanbul

Descoperă lucruri interesante și curiozități despre catedrala Hagia Sophia:

Cuprins:

Hagia Sophia este cunoscută în turcă drept Ayasofya și în latină Sancta Sophia. A fost construită ca biserică creștină în secolul al VI-lea d.Hr. (532–537) sub conducerea împăratului bizantin Justinian I. În secolele următoare, a devenit din nou moschee, muzeu și din nou moschee.

Clădirea reflectă schimbările religioase care au avut loc în regiune de-a lungul secolelor, cu minaretele și inscripțiile islamice, precum și cu mozaicurile generoase ale creștinismului.

Timp de mai bine de un mileniu a fost Catedrala Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. A fost jefuită în 1204 de venețieni și cruciați în a patra cruciada.

În 1934 președintele turc Kemal Atatürk a secularizat clădirea, iar în 1935 a fost transformată în muzeu.

În 1985, Hagia Sophia a fost desemnată o componentă a sitului Patrimoniului Mondial UNESCO numit Zonele istorice din Istanbul, care include celelalte clădiri și locații istorice majore ale orașului.

Recep Tayyip Erdoğan a luat decizia controversată în 2020 de a converti clădirea înapoi într-o moschee. Rugăciunile islamice au fost ținute la scurt timp după anunț, cu perdele care ascundeau parțial imaginile creștine ale clădirii. Fiind cea mai populară destinație turistică a Turciei, Hagia Sofia a rămas deschisă vizitatorilor.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Ce poți vedea la Hagia Sophia

Hagia Sofia combină o bazilică longitudinală și o clădire centralizată într-o manieră complet originală, cu o cupolă principală uriașă de 32 de metri sprijinită pe pendentive și două semidomuri. Unul de fiecare parte a axei longitudinale. Deși bazilicile cu cupole ale lui Iustinian sunt modelele din care s-a dezvoltat arhitectura bizantină, Hagia Sophia a rămas unică, iar constructorii bizantini nu au făcut nicio încercare de a o copia.

În diverse puncte ale bisericii s-au păstrat mozaicuri splendide cu vârstă milenară. Pe semicupola absidei altarului se găsește o magnifică reprezentare a Fecioarei cu Pruncul în brațe încadrată de cei doi Arhangheli, dintre care numai Gabriel este foarte bine păstrat. Frumusețea chipurilor din acest tablou este încântătoare. Partea stângă a navei centrale este prevăzută cu nișe la înălțime. În acele nișe sunt reprezentate, în mozaic, diverse personaje religioase (sfinți și patriarhi)

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

Istoricii de artă consideră că mozaicurile frumoase ale clădirii sunt principala sursă de cunoștințe despre starea artei mozaicului la scurt timp după sfârșitul Controversei iconoclaste din secolele al VIII-lea și al IX-lea. Părți din redecorarea pe care a suferit-o biserica în ultima jumătate a secolului al IX-lea au fost descoperite în ultima vreme.

Descoperă și cele mai frumoase locuri de vizitat în Turcia

Curiozități despre catedrala Hagia Sofia

Una dintre curiozități o reprezintă coloana de marmură cu secțiune pătrată, plasată în extremitatea de sud-est, în spațiul central. Pe ea există o amprentă de palmă care a intrat în legendele creștine și turcești deopotrivă. Legenda leagă urma acelei palme pe piatră de trecerea Sfintei Fecioare prin ținutul acelei biserici.

Hagia Sofia are o coloană cunoscută sub numele de coloana dorințelor, coloană care este umedă la atingere. Este situată în porțiunea de nord-vest a bisericii, iar pe ea este o gaură în care oamenii își blochează degetele pentru a primi vindecarea de afecțiunile lor.
Fosta catedrală era o construcție remarcabil de mare, doar cu câțiva centimetri mai mică decât domul Panthéon-ului din Paris, una dintre cele mai mari clădiri. Domul ei era cel mai mare de acest fel, doar domul Bazilicii „Sfântul Petru” din Roma, construită în secolul al XVI-lea, a întrecut imensitatea ei.