Curentul literar iluminismul a rezultat din curentul umanist al Renașterii și este o replică la adresa barocului, în încercarea de a înlătura dogmele religioase și de a propaga luminarea maselor pe baza experienței proprii.
Cuprins:
Caracteristicile generale ale iluminismului
Iluminismul a pretins eliberarea ființei umane de sub tutela sa autoindusă. Tutela era incapacitatea ființei umane de a se folosi de propriile abilități cognitive în lipsa instrucțiunilor de la o altă persoană. Motto-ul Iluminismului era “Aveți curajul de a vă folosi propriul simț al rațiunii” – Immanuel Kant.
Evenimentele științifice și intelectuale din secolul al XVII-lea precum descoperirile lui Isaac Newton, raționalismul lui René Descartes, scepticismul lui Pierre Bayle, panteismul lui Benedict de Spinoza și empirismul lui Francis Bacon și John Locke, au promovat credința în legile naturale și în ordinea universală, precum și încrederea în rațiunea ființei umane și în abilitățile inovatoare ale acesteia care au reușit să influențeze întreaga societate a secolului al XVIII-lea.
Citește totul despre curente literare
Au existat o serie de curente diferite de gândire, însă doar anumite idei au putut fi caracterizate drept pătrunzătoare și dominante. Principalii promotori ai acestor concepte erau filosofii, tot ei au popularizat și promulgat ideile noi pentru publicul variat.
Ei au căutat mereu să descopere principii valabil universale care să guverneze umanitatea, natura și societatea și să acționeze în baza acestor principii.
Kant a fost cel care a situat punctul forte al Iluminismului pe detalii ce țin de religie, deoarece conducătorii său, așa cum el a spus, “nu au niciun interes să joace rolul gardianului cu privire la arte și științe și, întrucât incompetența de ordin religios nu este numai cea mai dăunătoare, ci și cea mai degradantă din toate”.
„Enciclopedia” lui Denis Diderot reprezintă chintesența spiritului Iluminismului, sau al Epocii Rațiunii, după cum i s-a mai spus. Cu centrul la Paris, mișcarea a dobândit un caracter internațional prin faptul că s-a răspândit în saloane cosmopolite.
Cei mai reprezentativi promotori ai Iluminismului s-au aflat în Franța: baronul de Montesquieu, Voltaire și contele de Buffon, baronul Turgot și alți fiziocrați, Jean-Jacques Rousseau, care a avut o influență foarte mare asupra romantismului.
Știi câte tipuri de rimă există?
Opere reprezentative ale iluminismului
- Pierre Beaumarchais – Bărbierul din Sevilia;
- Daniel Defoe – Robinson Crusoe;
- Henry Fielding – Tom Jones;
- Carlo Goldoni – Gondolierul;
- Louis de Montesquieu – Scrisori Persane;
- Jean-Jacques Rousseau – Noua Eloiză;
- Jonathan Swift – Călătoriile lui Gulliver;
- François Voltaire – Candid.
Iluminismul românesc
Iluminismul românesc se identifică cu Școala Ardeleană și cu reverberațiile ei transcarpatine. Iluminismul a stat în serviciul idealului național și a contribuit în mod fundamental hotărâtor prin demersul la istorie, la istoria limbii și a poporului.
Școala Ardeleană a pus în mișcare un amplu proces de afirmare națională și culturală a românilor din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea.
Cea mai reprezentativă operă literară realizată în spirit iluminist este epopeea Țiganiada de Ioan Budai-Deleanu. O altă formă de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tipărirea de cărți.
Între 1700 și 1800 s-au tipărit în Țara Românească 799 de cărți dintre care 617 în românește, iar 182 în grecește, latinește, slavă.
Dinicu Golescu răspândește și el idei iluministe printr-un jurnal de călătorie. În „Însemnare a călătoriei mele”, poetul surprinde contrastele dintre civilizația țărilor vizitate și realitățile triste din patria sa.
În Țara Românească și în Moldova Chesarie Râmniceanul și Leon Gheuca au răspândit idei iluministe datorate lecturilor din raționaliștii francezi și, în special, din Enciclopedia lui Denis Diderot.