10 comentariiIstoricii susțin ideea că acest imperiu a fost chiar mai glorios și mai măreț decât Roma Antică și că fără protecția lui Europa ar fi căzut pradă invaziilor islamice ale vremii.
Originile bizantinilor sunt încă învăluite în mister, asemenea multor lucruri ce datează din acea perioadă. În acest articol îți propunem o călătorie în timp pentru a descoperi împreună o serie de lucruri mai puțin știute despre Imperiul Bizantin.
15 curiozități despre Imperiul Bizantin
1. Termenul de Imperiu Bizantin a început să fie folosit în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, însă nu ar fi fost complet străin vechilor locuitori ai imperiului. Pentru ei, Bizanțul era o continuare a Imperiului Roman, care doar și-a mutat sediul puterii de la Roma într-o nouă capitală estică denumită Constantinopol.
2. Imperiul Bizantin a fost fondat de către împăratul Constantin cel Mare în anul 330 d.Hr., atunci când a mutat Imperiul Roman pe locul vechiului oraș grecesc Bizanț și l-a declarat Noua Roma. Numele a fost schimbat ulterior în Constantinopol, iar mult mai târziu, în 1453, în Istanbul, atunci când otomanii au răsturnat Imperiul Bizantin.
3. Întemeierea Imperiului Bizantin a împărțit Imperiul Roman în două: Imperiul de Apus și Imperiul de Est. Teodosie I avea să fie ultimul împărat care a domnit peste ambele imperii. Imperiul Roman de Apus avea să cadă în anul 476, însă bizantinii aveau să-l conducă până la cucerirea lor de către otomani, în 1453.
4. Împăratul Iustinian al II-lea a fost un despot, care a majorat impozitele asupra cetățenilor săi și care a ordonat chiar arestarea Papei. Când a fost dat jos, i-a fost tăiat nasul ca o modalitate de a-l împiedica să recâștige puterea în regat. Se știe că împărații trebuiau să fie perfecți din punct de vedere fizic. Iustinian și-a înlocuit, însă, nasul cu o replică de aur, ceea ce i-a atras porecla de Rhinotmetos (n.n. – nasul cu fante).
5. Se spune că numele de Bizanț provine de la cetățeanul grec Byzas din Megara. Înainte de a părăsi Grecia, acesta i-a cerut oracolului din Delphi să-i spună unde să întemeieze colonia, iar acesta i-a spus „în fața orbului”. Byzas nu a înțeles exact ce însemna asta și, după ce a navigat spre nord-est în marea Egee, a intrat în strâmtoarea Bosfor. Ajuns aici, și-a dat seama că acele cuvinte însemnau că grecii erau orbi deoarece nu văzuseră un sit mult superior la doar 1 km de cealaltă parte a strâmtorii.
6. Vinurile aromate erau extrem de populare în imperiul bizantin. Băuturile răcoritoare aromate erau și ele la mare căutare și erau băute mai ales în zilele de post. Ele au fost „strămoșii” absintului, vermutului și ai băuturii grecești Ouzo.
7. Bizantinii au fost primii care au îmbinat aromele din est cu cele din vest și cei care au introdus lămâile, portocalele și vinetele, ce aveau să devină elemente de bază ale bucătăriei mediteraneene. De asemenea, ei au fost primii care au folosit șofranul la gătit și primii care au aromat carnea de miel cu rozmarin. Cea mai mare moștenire lăsată de ei o reprezintă furculița de masă, pe care au introdus-o în Europa prin Italia.
8. La apogeul imperiului, sub domnia lui Iustinian I, se estimează că populația număra 26 de milioane de locuitori, peste un milion dintre aceștia locuind în Constantinopol. Acest total reprezenta puțin peste 12% din populația întregii lumi.
9. Deși relațiile între două persoane de același sex erau interzise, mulți bizantini tolerau acest gen de relație, la fel ca romanii. Așa-numitul ritual adelphopoiesis (n.n. – fraternizarea) simboliza stabilirea unei strânse legături spirituale între doi oameni. Se spune că Sfinții Cosma și Damian ar fi fost într-o astfel de relație
10. Apariția creștinismului și acceptarea lui ca religie tolerabilă a fost una dintre caracteristicile majore ale Imperiului Bizantin. Creștinismul s-a răspândit rapid în întreg imperiul, devenind rapid principala religie în regiune.
11. Una dintre cele mai mari realizări a Bizanțului a fost nașterea ortodoxismului grec. În anul 1054 a avut loc Marea Schismă care a împărțit lumea creștină în Vest și în Est, urmând civilizațiile și imperiile. Astfel, au luat naștere două culturi și biserici separate: Biserica Ortodoxă Greacă și Biserica Romano-Catolică.
12. În cei 38 de ani de domnie a lui Iustinian I, orașul Constantinopol a devenit unul dintre cele mai devoltate și orașe din lume. Tot Iustinian I a fost ultimul vorbitor de limbă latină și cel care a construit una dintre cele mai mari biserici din lume, Hagia Sofia, care a fost transformată în moschee în 1453.
13. Biblioteca Imperială din Constantinopol a fost ultima dintre marile biblioteci ale lumii antice, fiind locul unde s-au păstrat textele grecești antice. Aceasta a fost fondată de Constanțiu al II-lea, care a continuat munca tatălui său Constantin cel Mare.
14. Politicienii bizantini evitau deseori să-și ucidă rivalii în favoarea comiterii unor acte îngrozitoare de mutilare fizică. Mulți potențiali uzurpatori și împărați înlăturați de la putere au fost orbiți sau castrați pentru a-i împiedica să conducă trupe sau să facă copii, în timp ce altora li se tăiau limba, nasul sau buzele. Cei mutilați erau excluși în mod tradițional de la stăpânirea imperială.
15. Zidurile orașului Constantinopol au rezistat sute de ani în fața invaziilor goților, perșilor, rușilor și arabilor, însă nu au mai rezistat și în fața evoluției tehnologiei militare. În primăvara anului 1453, după ce cuceriseră deja cea mai mare parte a frontierei bizantine, otomani conduși de sultanul Mehmed al II-lea au cucerit capitala folosind tunuri concepute de un inginer ungur.