ComenteazăÎntr-o zi din primăvara anului trecut, Ronja Holopainen, 21 de ani, studentă la medicină, scrolla pe Instagram când a căzut în labirintul dezinformării din online. Tânăra căuta pe Instagram folosind hashtagurile „ciclu” și „menstruație”. A dat rapid peste o mulțime de postări care promovează idei nefondate, precum faptul că fetele își pot prezice sau regla menstruația pe baza semnelor astrologice.
Din click în click a ajuns pe tot mai multe conturi care vehiculau astfel de informații false.
„Când ajungi la o pagină, începi să derulezi la următoarea și la următoarea și ajungi undeva pe deep web”, a spus ea, notează Coda Story.
În ultimii șapte ani, Ronja Holopainen a făcut o campanie cu organizația globală pentru drepturile femeilor – Plan International. Ajutată de experiența ei din medicină și advocacy, a creat o pagină Instagram – theperiodmove – pentru a ajuta fetele să iasă din postările pseudostiințifice ca cea la care ajunsese și ea.
Pe 1 mai, a publicat prima ei postare: o grilă roz care detaliază modul în care dezinformarea se scurge în discuțiile despre menstruație. „Datorită caracterului tabu al menstruației, se răspândesc multe dezinformări și informații false”, a scris ea. „Acest lucru poate provoca credințe false și chiar periculoase”.
Rezultatul: un număr semnificativ de tinere, afectate de miturile din online
Nu este un secret faptul că mediile digitale sunt pline de teorii ale conspirației și știri false. Dar noile cercetări realizate de Plan International sugerează că dezinformarea afectează grav femeile și fetele tinere, expunându-le la idei periculoase pentru bunăstarea lor fizică, erodându-le încrederea în procesele democratice și afectându-le negativ sănătatea mintală.
Studiul realizat de Organizația Plan International include peste 26.000 de fete din 26 de țări și vorbește despre expunerea lor la dezinformare. În Statele Unite, 80% dintre femeile tinere au declarat că dezinformarea a avut un impact negativ asupra vieții lor, în timp ce în Brazilia și Filipine au raportat 91%, respectiv 95%. O treime dintre respondente a spus că aceste informații le-au afectat sănătatea mintală, făcându-le mai stresate și anxioase.
Raportul a arătat, de asemenea, în mod clar că dezinformarea digitală poate afecta deciziile pe care fetele le iau despre sănătatea lor fizică. De exemplu, un sfert din femeile tinere s-au întrebat dacă să se vaccineze împotriva Covid.
Trish Hutchison, un medic care lucrează la Colegiul Charleston din Carolina de Sud, și Melisa Holmes, un obstetrician-ginecolog, se ocupă de un centru de educație sexuală online pentru părinți și adolescenți, numit Girlology. Aceast lucru le-a permis să observe că ceea ce femeile tinere văd pe ecran se transferă adesea direct în alegerile și credințele lor din viața reală.
Informațiile false legate de produsele menstruale – precum mitul conform căruia tampoanele neorganice elimină substanțe chimice în corpul fetelor – sunt răspândite.
Cu toate acestea, cele mai frecvente minciuni sunt că pilula contraceptivă provoacă infertilitate sau că femeile trebuie să ia periodic o pauză de la utilizarea contracepției pentru a-și „curăța” corpul, spun cei doi, conform Coda Story.
De ce nu e ok să te autodiagnostichezi
Unele canale de socializare pun un accent puternic pe autotratare și autodiagnosticare, determinându-le pe tinere să amâne o vizită medic până când afecțiunile de care suferă ajung mult mai avansate. Holmes vorbește despre o pacientă care a dezvoltat o infecție la rinichi după ce a încercat să se autotrateze de o infecție a tractului urinar cu suc de afine.
Experții recomandă ca tinerele să verifice sursele informațiilor la care sunt expuse în mediul online.