Insolaţia nu are legătură cu expunerea la soare, ci cu temperatura mediului ambiant. Poţi face insolaţie atunci când petreci mult timp într-un mediu foarte cald şi umed, lucru care li se întâmplă în general bătrânilor şi bolnavilor cronici. Persoanele tinere şi sănătoase fac de obicei insolaţie atunci când depun un efort fizic intens într-un mediu foarte cald.

De fapt, insolaţia înseamnă creşterea temperaturii corporale peste un anumit prag, ceea ce declanşează o serie de simptome.

Insolație – simptome. Cum îți dai seama că ai insolație

  • febră
  • cefalee pulsatilă (care pulsează), zvâcnitoare
  • stare de greață
  • vărsături
  • stare de moleşeală sau de agitare
  • slăbiciune
  • oboseală excesivă
  • dificultăți de respirație
  • crampe musculare

Din cauza insolaţiei apar dureri de cap, senzaţie de vomă, creşterea temperaturii corporale.

Insolaţia poate avea forme mai uşoare sau mai grave.

Insolația ușoară

În forma ei uşoară insolaţia se manifestă prin dureri de cap însoţite de stare de oboseală, ameţeli, somnolenţă.

Insolația medie

În forma medie a insolaţiei durerile de cap sunt mai mari şi apare şi greaţa, uneori chiar pierderea cunoştinţei. Temperatura corpului creşte mult, se pot accelera bătăile inimii.

Insolația gravă

În forma gravă de şoc termic pot apărea halucinaţii, pierderea stării de conştienţă, puls şi respiraţie accelerate.

Factorii de risc pentru insolație

  • Vârsta. Copiii cu vârsta până în 4 ani și bătrânii cu vârsta peste 65 de ani prezintă un risc mai ridicat de a face insolație
  • Temperatura ridicată. Expunerea bruscă la o temperatură ridicată sau trecerea dintr-un mediu răcoros în unul foarte cald favorizează apariția insolației
  • Medicamentele. Anumite medicamente (pentru tensiunea arterială, diuretice, beta-blocante) pot reduce capacitatea organismului de a rămâne hidratat
  • Afecțiuni medicale. Anumite afecțiuni cardiace și pulmonare sau obezitatea cresc riscul de a face insolație

Cum se tratează insolația

Mută persoana afectată la răcoare, departe de soare. Scoate-i hainele, astfel încât corpul să fie cât mai expus la aer, în mod direct. Răcoreşte corpul cu apă rece, dar nu exagerat, prin pulverizare pe corp sau cu ajutorul unui burete. Astfel temperatura corpului va scădea.

Persoana afectată va fi aşezată în poziţia culcat, iar spaţiul trebuie să fie foarte bine ventilat. E bine să se evite administrarea aspirinei sau a paracetamolului pentru scăderea febrei.

De asemenea, nu se foloseşte alcool pentru frecţii, ci comprese cu gheaţă aplicate pe abdomen, gât şi subsuoară. E bine să se consume multe lichide în primele 2 ore (1-2 l), pentru hidratare.

Cea mai bună este apa plată sau minerală, chiar uşor sărată, sau sucuri naturale. Este indicat repaus la pat cel puţin o zi. De asemenea, sunt recomandate supele de legume, sucurile naturale de legume şi fructe, ceaiuri din plante. Nu alcool şi cafea sau băuturi care conţin cofeină.

În caz de insolație medie sau gravă, este nevoie și de ajutorul unui medic, pentru îngrijiri de specialitate.

Chiar și în cazul insolației ușoare, este recomandat să ceri asistență medicală, în timp de acorzi primul ajutor.

Cum previi insolația

  • Expunerea la soare, la temperaturi ridicate trebuie însoţită de un consum mare de lichide – circa un litru de apă pe oră;
  • Amână activităţile sportive sau efortul intens pentru perioadele mai răcoroase ale zilei;
  • Consumă apă plată şi băuturi sportive îmbogăţite cu lectroliţi;
  • Evită băuturilor alcoolice şi care conţin cafeină (cafea, ceai, cola) ce determină deshidratarea;
  • Expunerea la temperaturi ridicate trebuie făcută treptat, asociată cu duşuri răcoritoare frecvente;
  • Poartă haine de culori deschise și acoperă capul cu o șapcă sau o pălărie.

Foto: Shutterstock

  • Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.

 
 

Urmărește-ne pe Google News