Cuprins:
Așa cum îl știm noi, ketchup-ul este un sos obținut din roșii, despre care credeam că este un produs al vremurilor moderne pe care le trăim și că are legătură cu Italia sau cu America.
Ei bine, nu este deloc așa deoarece acest sos atât de îndrăgit pe toate continentele lumii își are originile în China medievală. Cum a apărut și cine l-a descoperit îți vom spune în cele ce urmează.
Istoria ketchup-ului. Drumul de la „ke-tsiap”, la „ketchup”
În Evul Mediu, ketchup-ul era un amestec pe bază doar de peşte fermentat în saramură, fără pic de roșii, condimentat după gust.
Istoricii spun că acest sos de pește a fost adus de comercianți din Vietnam în sud-estul Chinei, unde era folosit pe post de condiment pentru gătit. De aici, sosul a ajuns rapid în Malaysia și în Indonezia, de unde a fost „importat” de coloniștii britanici.
Denumit „ke-tsiap”, sosul de pește a ajuns pentru prima dată în Marea Britanie în anul 1690, unde, prin simpla deformare lingvistică, a devenit „ketchup”. Asemenea sosului de soia, sosul de pește avea să dea o mai mare varietate bucătăriei engleze, care până atunci era destul de fadă.
Potrivit unor scrieri ale vremii, versiunea chineză a sosului aducea cu un sos Worcestershire, fiind subțire, închis la culoare și picant. De aceea, britanicii au adăugat rețetei midii, stridii, ciuperci, anșoa și diverse condimente.
Britanicii plecaţi spre Lumea Nouă s-au gândit să adauge la rețetă roşiile, pentru ca sosul să fie mai dulce. Pe atunci, americanii nici nu cultivau ciuperci, astfel că, în 1841, scriitoarea de cărți de bucate Sarah Josepha Hale recomanda ca la sos să fie adăugate atât tomate, cât și nuci. Anșoa avea să dispară din rețetă în anii 1850.
Salvarea americanilor s-a numit Henry John Heinz
Ketchup-ul a trebuit să aștepte până spre sfârșitul secolului al XIX-lea pentru a-și câștiga renumele mondial de care se bucură și acum.
Sosul a devenit foarte rapid apreciat în rândul americanilor, care aveau însă o problemă. Ei nu găsiseră încă soluția pentru ca sosul lor să reziste nealterat o perioadă îndelungată și de aceea nu îl puteau comercializa.
Salvarea a venit de la un anume Henry John Heinz, un american născut la Pittsburgh, din părinți imigranți germani. Acesta avea să introducă pentru prima dată în rețetă zahărul pentru îndulci gustul, pătlăgelele, care conțin pectină, și a mărit cantitatea de oțet pentru a stopa fermentarea.
Astfel, în 1890, firma „H.J. Heinz” pe care o înființase cu 21 de ani înainte, a început producția ketchup-ului după noua rețetă și, apoi, comercializarea acestuia.
Compania lui Henry John Heinz a înregistrat un succes fulminant, în 1905 americanii cumpărând peste cinci milioane de sticle cu ketchup. Ulterior, „Heinz” a reușit să producă mai multe sortimente de sos, îmbuteliate la cutie sau la sticlă, pe care a ajuns să le vândă în peste 200 de țări.
În prezent, ketchup-ul este condimentul numărul 1 în Statele Unite ale Americii, unde se regăsește în 97% dintre gospodării. Vânzările anuale ale sticlelor de ketchup Heinz depășesc 650 de milioane de bucăți.
Știai că poți folosi sticla de ketchup pentru a face clătite perfecte?