Japonia – curiozităţi despre Ţara Soarelui Răsare

Despre istoria Japoniei

Istoria Japoniei începe acum aproximativ 35.000 de ani cu oamenii din paleolitic, din Asia continentală. La sfârșitul ultimei ere glaciare, acum aproximativ 10.000 de ani, s-a dezvoltat o cultură numită Jomon. Vânătorii-culegători Jomon produceau îmbrăcăminte de blană, case de lemn și vase elaborate de lut. Conform analizelor ADN ulterioare, poporul Ainu ar putea fi descendent al lui Jomon.

Mai târziu, un nou val de populație, format din poporul Yayoi, a introdus în Japonia prelucrarea metalelor, cultivarea orezului și țesutul. Dovezile ADN sugerează că acești coloniști au venit din Coreea.

Prima eră a istoriei înregistrate în Japonia este Kofun (250-538 d.Hr.) Kofun erau conduși de o clasă de boieri aristocrați care au adoptat multe obiceiuri și inovații chinezești.

Budismul a venit în Japonia în perioada Asuka, 538-710, la fel ca și sistemul de scriere chinezesc. În acest moment, societatea era împărțită în clanuri. Primul guvern central puternic s-a dezvoltat în perioada Nara (710-794). Clasa aristocratică a practicat budismul și caligrafia chineză, în timp ce sătenii au urmat șintoismul.

Cultura unică a Japoniei s-a dezvoltat rapid în timpul erei Heian (794-1185). Curtea imperială s-a dovedit interesată de artă, poezie și proză. Clasa războinicilor samurai s-a dezvoltat și ea în acest moment.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Lorzii samurai, numiți „shogun”, au preluat guvernul în 1185 și au condus Japonia în numele împăratului până în 1868. Shogunatul Kamakura (1185-1333) a condus o mare parte a Japoniei de la Kyoto. Ajutat de două taifunuri miraculoase, Kamakura a respins atacurile armatelor mongole în 1274 și 1281.

Un împărat deosebit de puternic, Go-Daigo, a încercat să răstoarne shogunatul în 1331, rezultând un război civil între curțile concurente din nord și din sud, care s-a încheiat în cele din urmă în 1392. În acest timp, o clasă de lorzi regionali puternici numiți „daimyo” a crescut în putere; domnia lor a durat până la sfârșitul perioadei Edo, cunoscută și sub numele de Shogunatul Tokugawa, în 1868.

În acel an, a fost instituită o nouă monarhie constituțională, condusă de împăratul Meiji. Puterea shogunilor a luat sfârșit.

După moartea împăratului Meiji, fiul împăratului a devenit împăratul Taisho. Bolile sale cronice l-au ținut departe de îndatoririle sale și au permis legiuitorului țării să introducă noi reforme democratice. În timpul Primului Război Mondial, Japonia și-a oficializat dominația asupra Coreei și a preluat controlul asupra nordului Chinei.

Împăratul Showa, Hirohito, a supravegheat expansiunea agresivă a Japoniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, capitularea acesteia și renașterea sa ca națiune modernă și industrializată. De la război, creșterea economică spectaculoasă a Japoniei – una dintre cele mai mari dintre toate națiunile din acea perioadă – a adus țara în prim-planul economiei mondiale. Acum este una dintre cele mai importante țări producătoare de bunuri din lume și este un lider financiar global, arată site-ul toughtco.com.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Despre geografia Japoniei

Japonia este în mare parte muntoasă și împădurită, terenul arabil reprezentând doar 11,6% din țară. Cel mai înalt punct este Muntele Fuji, la 3.776 metri. Cel mai de jos punct este Hachiro-gata, care se află la patru metri sub nivelul mării.

Arhipelagul japonez include peste 6.000 de insule, acoperind o suprafață totală de 377.835 kilometri pătrați. Cele patru insule principale, de la nord la sud, sunt Hokkaido, Honshu, Shikoku și Kyushu.

Poziționată de-a lungul Inelului de Foc al Pacificului, Japonia prezintă o serie de caracteristici hidrotermale, cum ar fi gheizere și izvoare termale. Țara suferă frecvent cutremure, tsunami și erupții vulcanice.

Japonia este mărginită la vest de Marea Japoniei (Marea de Est), care o separă de țărmurile estice ale Coreei de Sud și de Nord și de sud-estul Siberiei (Rusia); la nord, de strâmtoarea La Perouse (Sōya), care o separă de insula Sahalin, deținută de Rusia, și de Marea Ohotsk; la nord-est, de sudul Insulelor Kurile; la est și la sud, de Pacific; iar la sud-vest, de Marea Chinei de Est, care o separă de China. Insula Tsushima se află între nord-vestul Kyushu și sud-estul Coreei de Sud și definește strâmtoarea Coreea pe partea coreeană și strâmtoarea Tsushima pe partea japoneză, arată Britannica.com.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Curiozități despre Japonia

Tradiții și gastronomie

Japonezii sunt renumiti pentru disponibilitatea lor de a munci din greu. Copiii sunt învățați să arate respect față de ceilalți, în special pentru părinți și șefi. Ei învață să facă ceea ce este mai bine pentru familia sau compania lor și își fac mai puține griji pentru propriile nevoi.

Kimonoul este o haină tradițională japoneză purtată atât de bărbați, cât și de femei. Este alcătuită dintr-o rochie lungă, asemănătoare unui halat, care este înfășurată în jurul corpului, cu partea stângă acoperind întotdeauna dreapta. Obi este centura care ține kimonoul în siguranță. Una dintre cele mai intresante curiozități despre Japonia o reprezintă faptul că un singur kimono poate costa peste 10.000 dolari.

Camerele tradiționale japoneze sunt placate cu tatami sau rogojini din paie de orez. Lungimea unui covoraș este întotdeauna de două ori lățimea sa, iar dimensiunea sa este standardizată în funcție de regiune. Din acest motiv, dimensiunea camerei este adesea indicată de numărul de covorașe necesare pentru a acoperi spațiul.

În Japonia, este un obicei profund înrădăcinat de a scoate pantofii înainte de a intra într-o casă. Această practică, cunoscută sub denumirea de „genkan”, implică lăsarea pantofilor de exterior în pragul ușii și trecerea la papuci de interior. Motivele din spatele acestei tradiții sunt practice și culturale. Dincolo de aspectul practic, al menținerii curățeniei, în Japonia are și o semnificație simbolică, semnificând o tranziție de la lumea exterioară la tărâmul mai intim, privat al căminului. Respectarea acestui obicei atunci când vizitați o casă japoneză demonstrează respectul pentru cultura și valorile lor.

Mâncarea japoneză este foarte diferită de cea din țările occidentale. Există mult orez, pește și legume, dar puțină carne. Cu puține grăsimi sau lactate, această dietă este foarte sănătoasă, ceea ce îi ajută pe japonezi să trăiască, în medie, mai mult decât orice alt popor din lume.

Cea mai mare piață de fructe de mare din lume este piața de pește Tsukiji din Tokyo. Piața are peste 60.000 de angajați și se deschide la ora 3:00 în majoritatea dimineților, celebrele sale licitații angro de ton începând cu ora 5:00.

Cultură

Kabuki este o artă dramatică tradițională japoneză de dans. Prima înregistrare cunoscută despre ea apare în 1603, denumită atunci kabuki otori. O femeie numită Okuni a adunat un grup de dansatori și actori ambulanți, care erau implicați și în prostituție. Din acest motiv, Kabuki se întâmpla adesea în cartierul roșu. Când samuraii au început să se lupte pentru artiștii lor preferați, guvernul a interzis femeilor să cânte kabuki. Interdicția a avut loc în 1629, iar femeile au fost înlocuite cu băieți tineri. În ciuda înlocuirii, au apărut aceleași probleme. Băieții tineri au fost apoi interziși în 1652. Ulterior, au fost acceptați doar actori maturi- de regulă bărbați- în spectacolele kabuki.

Natură

Poporul japonez are un respect profund pentru frumusețea peisajului. Vechea religie șintoistă spune că obiectivele naturale precum munții, cascadele și pădurile au propriile lor spirite, precum sufletele oamenilor.

Poate printre cele mai interesante curiozități despre Japonia este că țara e renumită pentru grădinile sale incredibile și perfect amenajate, care sunt organizate și întreținute cu meticulozitate și sunt considerate o formă importantă de artă. „Peisajul împrumutat” este un element important în designul grădinilor, iar asta înseamnă, mai exact, că peisajul grădinii include elemente din afara climatului său natural, cum ar fi munții, pentru a forma un peisaj complet.

Japonia găzduiește o faună sălbatică minunată! Unele dintre cele mai incredibile creaturi ale țării includ cerbul sika, vulturul de mare stelar și una dintre cele mai impresionante creaturi de pe planetă… maimuța macac japoneză! Chiar și așa, cu peste 100 de milioane de oameni care trăiesc într-un loc atât de mic, fauna sălbatică a avut de suferit. Poluarea este acum strict controlată, dar construirea drumurilor și alte activități umane au afectat semnificativ habitatele naturale. Aproximativ 136 de specii din Japonia sunt listate ca fiind pe cale de dispariție.

Economie

Japonia este una dintre cele mai avansate societăți din punct de vedere tehnologic de pe Pământ; ca urmare, are a treia economie ca mărime din lume după PIB (după SUA și China). Exporturile japoneze includ automobile, electronice, oțel și echipamente de transport. Importurile includ alimente, petrol, cherestea și minereuri metalice.

Creșterea economică a stagnat în anii 1990, dar de atunci a revenit la un 2% respectabil pe an. PIB-ul pe cap de locuitor în Japonia este de 38.440 dolari; 16,1% din populație trăiește sub pragul sărăciei.

Tokyo, capitala Japoniei, este renumită pentru densitatea uluitoare a populației. Cu peste 14 milioane de rezidenți numai în cele 23 de secții centrale și peste 37 de milioane în zona metropolitană mare, Tokyo este cel mai populat oraș din lume. Această densitate mare este rezultatul faptului că suprafața este limitată din cauza locației orașului Tokyo pe insula Honshu. Acest lucru a determinat construirea de zgârie-nori falnici, utilizarea eficientă a terenului și un sistem de transport public bine dezvoltat pentru a găzdui imensa populație urbană.

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News