ComenteazăLacul Bucura este situat în ”căldarea Bucura”, sub Vârful Peleaga și Șaua Bucurei, la altitudinea de 2040 m, în Parcul Național Retezat.
Cuprins:
Despre Lacul Bucura
Lacul Bucura impresionează prin suprafaţa extraordinară, fără să fie foarte adânc. Împreună cu abrupturile stâncoase din jur, Lacul Bucura și Lacul Lia formează o priveliște grandioasă.
Lacurile glaciare s-au format în căldările gheţarilor preistorici, prin acumularea apei provenite din ploi şi zăpezi şi prin scurgerile izvoarelor.
Astfel s-au format și lacurile din Retezat, precum și Lacul Bâlea.
Suprafața lacului Bucura este de 8,90 hectare, are lungimea de 550 m și lățimea medie de 160 m, perimetrul de circa 1390 m. Lățimea maximă este de 225 m, iar volumul estimat este de 625.000 m cubi. Lacul Bucura are o aproape o formă aproape dreptunghiulară.
Adâncimea maximă a apei lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul Bucura este alimentat de cinci izvoare principale. Apa lacului deversează spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secundă.
Lacul Bucura – localizare. Cum ajungi și ce poți face în zonă
Accesul la Lacul Bucura se face din șoseaua Hațeg – Caransebeș, de la km 61 (Cârnești), prin Clopotiva – Grebla – Gura Zlata – Gura Apei, circa 35 km de drum asfaltat. De aici se urcă pe drumul forestier ce se oprește la Drăcșanu, pe o distanță de 14 km. Apoi, trecând pe la cascada Fetele Voilesei, urmărind valea Lăpușnicului Mare, până la Gura Bucurii, și trecând pe lângă Lacul Lia se ajunge la Bucura.
De la lacul Bucura pornesc foarte multe trasee ce brăzdează tot masivul.
Pe timp de vară, malul Lacului Bucura poate fi un loc potrivit pentru camping. Priveliștea de poveste este ideală pentru relaxare și plimbare în natură.
Munţii Retezat se află în Carpaţii Meridionali, fiind consideraţi cei mai înalţi şi mai stâncoşi din şirul munţilor dintre Jiu şi Dunăre.
constituiţi din două creste alpine, aproape paralele, una situată la nord (lungă de cca 30 km), cealaltă la sud (lungă de cca 25 km). Cele două creste principale sunt legate, între Vârful Păpuşa şi Vârful Custura, printr-o creastă ascuţită, lungă de aproximativ 2,5 km, pe care se ridică piscuri ce oferă tururi de orizont de neuitat.
Dintre aceste piscuri, Vârful Păpuşa (2.508 m), Vârful Peleaga (2.509 m) şi Vârful Retezat (2.482 m) sunt reprezentative.
Întreaga arie naturală montană protejată prezintă o gamă floristică şi faunistică diversă, adăpostind, potrivit www.retezat.ro, aproape 1.190 specii de plante, respectiv peste o treime de speciile de plante din România.
Trasee și obiective turistice în apropiere de Lacul Bucura
Lacul Bucura este un punct de pornire spre alte trasee turistice, precum:
- Lacul Bucura – Vârful Retezat;
- Bucura – Tăul Porţii – Custura Retezatului – Șaua Retezatului – Vârful Retezat;
- Bucura – Lacul Zănoaga;
- Bucura – Lacul Porţii – Șaua Judele – Vârful Judele – Lacul Zănoaga;
- Bucura – Vârful Custura;
- Bucura – Vârful Peleaga – Șaua Pelegii – Vârful Păpuşa – Fereastra Custurii – Vârful Custurii.
Legenda Lacului Bucura
Zona Munţilor Retezat abundă de numeroase legende, una dintre acestea amintind şi de Lacul Bucura, ca fiind locul de întâlnire al haiducilor din Banat, Transilvania şi Oltenia, care-şi împărţeau prada.
Potrivit legendei, pentru a nu fi prinşi cu aurul asupra lor, haiducii îl aruncau în lac. Și astăzi, locuitorii din zonă, povestesc despre comorile ce aşteaptă să fie scoase la lumină.
Alte legende spun că lacurile din Retezat sunt căldările cu apă ale uriașilor în care se aduna apa, iar ei îşi potoleau setea, după luptele sângeroase.
Se mai spune că în una din luptele dintre uriași unul din ei a lovit cu baltagul muntele Peleaga. Coama muntelui s-a desprins şi a fost aruncată departe, în Valea Pietrelor, iar astăzi locului i se spune Vârful Lolaia. Osteniţi de luptă, uriaşii au săpat câte un ceaun în trupul Pelegii, iar altul a fost scobit în cel al Zănoagei. Apa s-a strâns astfel, formându-se aceste lacuri.
Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935, la iniţiativa a doi mari savanţi români, Alexandru Borza şi Emil Racoviţă. Acesta a devenit primul parc naţional din ţara noastră. Parcul, cu statut de arie protejată recunoscută la nivel naţional şi internaţional, acoperă o suprafaţă de 38.138 hectare din Masivul Retezat-Godeanu. Este recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din 1979.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!