Comentează2 Laptele este singurul produs de origine animală care nu creează acidoză, adică nu îmbătrânește și nu îmbolnăvește. Se știe că produsele vegetale (legume, fructe, cereale) sunt alcalinizate, iar cele animale (carne, pește, ouă) determină un mediu acid. Ei bine, laptele este excepţia, pentru că prezența lui în organism este neutră.
3 Adolescenții care consumă lapte și produse lactate în cantitate crescută (3-4 porţii pe zi) au șanse să crească în înălțime cu 0,45% mai mult, independent de factorii genetici. Cu alte cuvinte, laptele face oamenii mai înalți, cu un plus de 0,5-1 cm pentru fiecare an „bogat” în lapte!
4 Nu există fenomenul de „intoleranță la lactoză”, ci este vorba doar despre o scădere temporară a capacității organismului de a digera zahărul din lapte. Lactoza este formată din glucoză și galactoză, care trebuie separate de enzima numită lactază. Dacă nu consumăm lapte și produse lactate în mod constant, această enzimă nu se mai produce. În concluzie, introducând treptat laptele în alimentaţie vom scăpa de balonarea tranzitorie produsă de acesta. Un mic secret: laptele bătut, iaurtul, sana, kefirul și brânzeturile nu dau „intoleranță”.
5 Laptele reduce hipertensiunea arterială și scade cu 50% riscul de accidente vasculare cerebrale. Există o asociere inversă semnificativă între nivelul tensiunii arteriale și aportul de calciu, magneziu și potasiu din alimentație. Aceste minerale se află în proporții optime și toate la un loc doar în lapte. De aceea, laptele și produsele lactate degresate pot fi considerate alimente eficiente în prevenția și tratamentul hipertensiunii arteriale la orice vârstă, inclusiv la copii, adolescenţi și gravide.
6 Nimic nu poate înlocui laptele ca sursă de calciu pentru organism. Deşi există calciu în cantitate crescută și în alte alimente (legume, fructe oleaginoase, cereale), acest mineral poate fi absorbit și utilizat eficient numai din lapte. Motivul? În lapte există raportul optim calciu/fosfor = 1/3, absorbția intestinală este de 40% (față de 5% din vegetale), iar conținutul de calciu este semnificativ (125 mg calciu/100 ml, față de 21 mg calciu/100 g în soia).
7 Sloganul „Beți zilnic 2 litri de lichide” presupune inclusiv lapte. Acesta conține 83% apă, deci este nu numai un aliment, dar și o sursă de hidratare. Cu condiția să fie degresate, laptele și produsele lactate acide (lapte bătut, iaurt) pot fi băute pe post de apă. În felul acesta, este acoperit necesarul de minerale, iar aportul caloric este nesemnificativ (30 cal/100 ml).
8 În lapte există bacterii numite PRO-biotice, adică favorabile vieții. Laptele este un aliment viu, bacteriile lactice fiind „responsabile” pentru diversitatea de gust și consistență a produselor ce pot fi obținute din lapte. Aceste bacterii ajung și în intestinul uman, unde echilibrează și regenerează flora bacteriană responsabilă pentru imunitatea organismului și pentru o digestie optimă.
9 „Pasta de dinți” cu cea mai mare eficienţă în lupta cu cariile este laptele. Mineralele (mai ales calciul și fosforul), proteinele și grăsimea din lapte sunt factori de protecție extrem de eficienţi. Laptele neutralizează pH-ul acid din gură, împiedică aderarea bacteriilor la smalțul dinților și favorizează remineralizarea smalțului, acolo unde acesta a fost deja afectat de carii sau de tartru.
10 Laptele este o sursă de serotonină, care nu poate fi sintetizată în organism și trebuie adusă prin alimentație. Nivelul acestei substanțe în creier determină starea de bine și de relaxare. Mai mult, consistența cremoasă a unor produse lactate ca smântâna, iaurtul, înghețata stimulează senzația de bună-dispoziție, așa că laptele poate fi un antidepresiv foarte eficient.