Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2024 – Obiceiuri și tradiții

Ce semnificație are Postul Paștelui

Postul Paștelui este o perioadă de pregătire spirituală, în care credincioșii sunt chemați să se concentreze asupra rugăciunii, postului, pocăinței și împărtășirii, în pregătirea pentru celebrarea Învierii lui Hristos, moment central al credinței creștine.

Înainte de Paște, creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți, pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Postul de 40 de zile aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul, scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Prin post, credincioșii ortodocși aduc aminte de sacrificiile lui Hristos din timpul postului și al Patimilor, pentru a ajunge la o înțelegere mai profundă a semnificației Învierii Sale.

Când începe Postul Paștelui 2024

Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare, este cel mai lung și mai riguros post din calendarul liturgic al Bisericii Ortodoxe. Acesta precede celebrarea Învierii Domnului și are o semnificație profundă și bogată în spiritualitatea creștină ortodoxă.

Postul Paștelui 2024 va începe pe 18 martie la ortodocși, după ce pe data de 14 februarie a început la catolici. În 2024, Paștele Catolic va fi în data de 31 martie, iar Paștele ortodox va fi pe 5 mai.

Recomandări

Klaus Iohannis i-a răspuns Elenei Lasconi, care i-a cerut să demisioneze pe 21 decembrie: „Cum să plec!?”

Când este Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2024

În calendarul bisericesc, Lăsatul Secului are două etape care conduc treptat către Postul Sfintelor Paște: Duminica Înfricoșatei Judecăți (10 martie) – când se lasă sec de carne și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (17 martie) – când se lasă sec de brânză.

Cu o săptămână înainte de lăsata secului pentru postul Paștelui 2024 este ceea ce se numește Săptămâna Albă sau a Brânzei. Duminica lăsatului sec de brânză și lapte este cea din 17 martie, numită și Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. După această săptămână, adică pe 18 martie, începe Postul Paștelui 2024. Acesta se va termina pe 4 mai.

Săptămâna Albă, Săptămâna Brânzei sau Lăsata Secului de carne

Săptămâna albă sau a brânzei este o etapă premergătoare Postului Mare, în care se renunță la consumul de carne, alimentația bazându-se pe legume și lactate, așa cum indică și numele. Dacă de regulă, miercurea și vinerea sunt zile de post, în această săptămână devin zile de ”harți”. Asta înseamnă că și în aceste zile se pot consuma lactate, pește și ouă. Pe de altă parte, putem să înțelegem aceste dezlegări și ca pe o pregătire fizică sau trupească a creştinilor pentru postul care va veni.

Recomandări

Cheltuieli de miliarde în anul electoral 2024. Cât ne mai costă scrutinul prezidențial repetat

Când se lasă sec

Săptămâna Albă se încheie cu Duminica Iertării, zi în care creștinii obișnuiesc să-și ceară iertare unii altora, pentru a intra în post împăcați.

În 2024, Lăsata Secului pentru Postul Paştelui este duminica, 17 martie, iar începutul Postului Paştelui este marcat în ziua următoare, luni, 18 martie.

Pilda lui Iisus spune că, în această zi dinaintea Postului Mare, trebuie să ne curățăm de păcate, să ne îndreptăm greșelile și mai ales să îi iertăm pe cei din jur. Este duminica iertării, iar sufletul nostru trebuie să intre în post mai ușor și mai curat. Trebuie să cerem iertare celor cărora le-am greșit și să iertăm pe cei care au greșit față de noi.

Obiceiuri de lăsata secului

Lăsatul secului este ultima zi în care credincioșii se pot bucura de alimente bogate, înainte de post. De obicei, în această zi, se consumă mâncăruri de dulce gustoase, uneori în semn de sărbătoare, deoarece în următoarele 40 de zile, postul va fi mai riguros, iar credincioșii se abțin de la anumite alimente și activități.

În duminica de Lăsatul Secului dinaintea Postului Paștelui 2024, românii creştin-ortodocşi obişnuiesc să-şi viziteze naşii de cununie. Nu este un obicei legat de credința ortodoxă acesta că trebuie să le duci cadouri naşilor în ziua de Lăsata Secului, însă obiceiul a rămas împământenit de veacuri, în tradiţia populară. Duminica dinaintea Postului e serbată mai mult de finii şi de naşii care sunt şi prieteni apropiaţi.

Recomandări

Primul partid care anunță că îl susține pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025: „Tot suportul necesar, fără a-i cere nimic în schimb”

Femeile fac turte de mălai și le dau de pomană pentru sufletele celor morți și vii. Un obicei întâlnit în Ardeal spune că în ziua de dinaintea începerii Postului Paștelui, femeile trebuie să spele toate vasele în care au gătit mâncare de dulce, ca ele să poată fi folosite pentru mâncare de post.

În unele sate, de Lăsatul Secului se practică un obicei vechi, care are legătură cu focurile purificatoare. La lăsatul serii, pe dealuri se aprind focuri, iar în această atmosferă se spune că se purifică comunitatea respectivă și alungă spiritele rele.

Lăsatul secului marchează începutul unei perioade de pregătire spirituală intensă pentru Postul Paștelui. Credincioșii încep să-și îndrepte gândurile și inimile către rugăciune, pocăință și pregătire pentru a întâmpina sărbătoarea Învierii Domnului.

Obiceiuri și tradiții în Postul Paștelui

Postul Paștelui este o perioadă importantă în viața spirituală a credincioșilor, în care aceștia sunt chemați să se pregătească cu seriozitate și devotament pentru celebrarea Învierii lui Hristos, prin post, rugăciune, pocăință și fapte bune. Este un timp de reflecție, transformare și creștere spirituală, în care credincioșii caută să își apropie viețile de învățăturile și exemplul lui Hristos.

Postul Paștelui presupune abținerea de la anumite alimente, precum carne, lactate și ouă, într-un efort de a renunța la plăcerile materiale și de a se concentra asupra lucrurilor spirituale. Această abținere este acompaniată de o preocupare pentru milostenie și ajutorarea celor nevoiași.

Prin practicarea postului și a rugăciunii, credincioșii caută să-și înnoiască credințele spirituale, să se apropie mai mult de Dumnezeu și să crească în virtuți creștine precum iubirea, smerenia și milostenia.

În postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Nu se fac nunți și botezuri

Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.

Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că imediat după slujba Tainei Nunții sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.

Rugăciune pentru postul Paștelui

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul este considerată o rugăciune puternică și este specifică pentru postul Paștelui. „Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi că să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.

Pe lângă rugăciunea specifică Postului Paștelui, este bine să rostim și rugăciunea care se spune în toate zilele de post din an: „Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­ plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­­ne­­zeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.

Reţete de post

Pastă de humus

Ingrediente:

• 500 g năut;
• sucul a două lămâi;
• 100 ml ulei;
• 4 căţei de usturoi;
• o crenguță pătrunjel.

Mod de preparare

Cu o seară înainte de preparare, se pune nautul în apă rece. A doua zi se scurge și se pune la fiert, iar când boabele s-au înmuiat, se scurg și se mixează. Se adaugă sucul de lămâie și uleiul în timp ce se continuă mixarea, apoi usturoiul pisat. Se scoate pasta de hummus într-un bol sau o farfurie, i se fac câteva șanţuri la suprafaţă și se pune puţin ulei. Se aduce la masă cu pătrunjel și, eventual, lămâie.

• Vezi şi alte aperitive de post!

Borş de legume mănăstiresc

Ingrediente:

• 3-4 cartofi;
• două cepe;
• 2 morcovi;
• o rădăcină de pătrunjel;
• o țelină medie;
• o varză mică;
• o jumătate de litru de borș;
• două linguri de bulion;
• ulei, cimbru, semințe de mărar;
• o legătură de leuștean și una de pătrunjel;
• sare, piper.

Mod de preparare:

Se curăță și se spală zarzavaturile. Se taie ceapa mărunt și se pune la călit cu ulei, într-o oală încăpătoare. Se adaugă morcovul ras, țelina și rădăcina de pătrunjel tăiate bucățele și varza tăiată fideluță și se lasă la înăbușit sub capac.

Se adaugă bulionul, se pun semințele de mărar și o linguriță de cimbru uscat. Se “sting” legumele cu apă clocotită, se adaugă cartofii tăiați bucățele și se lasă să clocotească la foc mic. Când totul e fiert, se adaugă borșul dat în prealabil în clocot, se potrivește de sare și piper și se pune verdeața. Se stinge focul și se acoperă oala. Se servește cald, cu ardei iute și mămăligă.

• Descoperă şi alte rețete de post mănăstirești!

Mămăligă cu ciuperci şi legume

Ingrediente:

• o cană de mămăligă (făină de mălai + apă);
• 200 g ciuperci tăiate felii;
• o ceapă mare, tocată mărunt;
• 2 căței de usturoi, zdrobiți;
• 2 linguri de ulei de măsline;
• Sare și piper, după gust;
• 1 legătură de pătrunjel tocat pentru decor.

Mod de preparare:

Pregătiți mămăliga într-un vas, aducând apa cu sare la punctul de fierbere, apoi turnând făina de mălai treptat și amestecând constant până se îngroașă. Întindeți mămăliga într-o tavă și lăsați-o să se răcească. Într-o tigaie mare, căliți ceapa și usturoiul în ulei de măsline până devin translucide. Adăugați ciupercile tăiate și gătiți-le până se înmoaie și se evapora lichidul. Asezonează cu sare și piper după gust. Tăiați mămăliga în bucăți și serviți-o cu ciuperci călite deasupra și pătrunjel tocat.

• Vezi şi alte rețete de post rapide și gustoase!

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News