Studiile arată că avem multiple copii ale genelor responsabile pentru descompunerea carbohidraților.

Un nou studiu dezvăluie că duplicările timpurii ale genei amilazei salivare (AMY1) ar fi putut începe acum mai bine de 800.000 de ani, mult înainte ca oamenii să înceapă agricultura. Aceste duplicări au permis variații genetice largi care încă există și ne ajută să digerăm alimentele amidonoase.

Ce este amilaza?

Amilaza este o enzimă digestivă care descompune amidonul în glucoză, pe care corpul o folosește drept combustibil. Este produsă în pancreas și glandele salivare și contribuie la gustul pâinii.

„Ideea este că existența mai multor gene de amilază, pot produce mai multă amilază și poți digera mai eficient amidonul”, a declarat co-autorul studiului și antropologul evoluționist de la Universitatea din Buffalo, Omer Gokcumen.

Amilaza joacă un rol esențial în digestia carbohidraților, facilitând transformarea amidonului în glucoză, o sursă de energie vitală pentru organism.

Studiile arată că numărul de gene de amilază poate varia, influențând capacitatea individului de a digera amidonul mai eficient.

În studiu, Gokcumen a utilizat cartografierea genomică optică și secvențierea de lungă durată pentru a cartografia regiunea genei AMY1.

Secvențierea de lungă durată a permis echipei să analizeze genele oamenilor contemporani și să obțină o imagine mai clară a evoluției duplicărilor AMY1 de-a lungul timpului. Au fost analizate genomurile a 68 de oameni antici, inclusiv un eșantion de 45.000 de ani din Siberia.

Vânătorii-culegători pre-agricoli aveau deja în medie patru până la opt copii AMY1 pe celulă diploidă. Acest lucru sugerează că oamenii timpurii din Eurasia aveau deja o varietate largă de copii AMY1 cu mult înainte de a începe să domesticească plante precum grâul și să crească consumul de amidon.

Prima duplicare a genei AMY1 a fost ca un prim domino care a declanșat o oportunitate genetică imensă, influențând evoluția speciei noastre. Flexibilitatea în numărul de copii AMY1 le-a permis oamenilor să se adapteze la noi diete, în special cele bogate în amidon.

Această adaptabilitate a fost esențială în diverse condiții de mediu și a jucat un rol crucial în evoluția umană.

Urmărește-ne pe Google News