Cuprins:
Leonardo di ser Piero da Vinci, pe numele său real, s-a născut pe data de 15 aprilie 1452 (în calendarul pe stil vechi, deoarece pe stil nou se mai adaugă încă 9 zile, iar artistul s-a născut pe data de 23 aprilie) în orășelul Vinci din Toscana, pe valea inferioară a râului Arno.
Viața și copilăria celebrului pictor Leonardo da Vinci
A fost fiul nelegitim al lui Messer Piero Frusino di Antonio da Vinci și al Caterinei, însă cercetătorul italian Francesco Cianchi, după ce a studiat mai mulți ani registrele parohiale din Vinci și din împrejurimi, a afirmat că în acea perioadă nu a locuit nicio femeie acolo cu acest nume și, în realitate, mama lui Leonardo da Vinci ar fi fost o sclavă arabă care îi aparținea bogatului Vanni di Niccolo di Ser Vann, unul dintre clienții lui Piero, sclavă ce a fost creștinată și botezată Caterina.
Mama sa, imediat după ce a fost eliberată s-a căsătorit cu un localnic, iar tatăl său, la un an de la nașterea sa, s-a căsătorit cu Albiera în vârstă de 16 ani, care moare la 28 de ani, fără a avea copii. Tatăl său s-a mai recăsătorit de 3 ori și a avut câte 6 copii din ultimele două căsătorii.
La moartea tatălui său s-au iscat numeroase certuri între artist și cei 7 frați ai săi, moștenitori legitimi ai lui Messer Piero, din cauza împărțirii moștenirii. Leonardo nu avea un nume de familie, “da Vinci” însemnâd pur și simplu “din Vinci”.
Nu se cunosc multe lucruri despre copilăria sa, ci se știe faptul că primii cinci ani i-a petrecut alături de mama sa, în cătunul Anchiano, iar după a trăit în casa tatălui său împreună cu el și cu bunicii paterni și unchiul Francesco.
În lucrările sale, Leonardo menționează două evenimente ale copilăriei: primul când era în leagăn și un zmeu de hârtie a coborât spre el și i-a atins buzele cu coada, iar al doilea, atunci când explora singur împrejurimile casei mamei sale și a descoperit o peșteră în care îi era teamă să intre din cauza unui monstru, dar până la urmă, mânat de curiozitate, a pășit înăuntru.
La 14 ani a devenit ucenicul artistului Andrea di Cione
În 1466, la doar 14 ani, Leonardo a devenit ucenicul artistului Andrea di Cione, cunoscut și sub numele de Verrocchio, artistul care avea un atelier renumit în toată Florența. Tot aici, în atelierul lui Verrocchio au fost și alți ucenici care mai târziu au devenit celebri precum: Perugino, Botticelli; Lorenzo di Credi, Domenico Ghirandaio.
În atelier, da Vinci a lucrat intens mulți ani la rând, a studiat, a deprins tehnicile desenului, a modelării artistice, a picturii în ulei și tempera și a deprins cunoștințele de bază necesare unui artist.
Conform spuselor lui Giorgio Vasari, da Vinci a colaborat cu Verrocchio la realizarea picturii Botezul lui Hristos, unde a pictat un înger care ridică roaba lui Iisus. Tabloul se găsește la Galeria Uffizi din Florența. Tot în aceeași perioadă se spune că artistul a fost model pentru două lucrări ale lui Verrocchio, statuia de bronz a lui David de la Bargello și Arhanghelul Rafael în tabloul Tobias.
După șase ani de muncă și studiu, în 1472, Leonardo da Vinci s-a calificat maestru și a fost admis în Ghilda Sf. Luca, ghilda artiștilor și a doctorilor. În ciuda faptului că tatăl său i-a oferit posibilitatea de a-și crea propriul atelier, el a continuat colaborarea cu cel care îi fusese profesor deoarece se atașase de el.
Viața profesională a lui da Vinci
În anul 1478, da Vinci a părăsit atelierul lui Verrocchio și casa părintească. Conform zvonurilor, Gaddiano afirma că, în 1480 Leonardo da Vinci locuia în palatul familiei Medici și lucra în grădina pieței San Marco, un loc care găzduia un fel de academie de artiști, poeți și filozofi.
Prima comandă în calitate de artist independent a primit-o în ianuarie 1478
Leonardo da Vinci a primit prima comandă pentru pictura unei bucăți din altarul Capelei Sf. Bernard din Palazzo Vecchio în ianuarie 1478. A urmat a doua pictură în martie 1481, Adorația magilor, pentru călugării de la San Donato a Scopeto. Nici una dintre aceste două lucrări nu a fost finalizată, cea de-a doua a fost abandonată deoarece da Vinci a plecat la Milano.
Leonardo da Vinci talentat ca muzician
Se spune că el ar fi realizat o liră din argint cu corpul de forma unui craniu de cal, iar Lorenzo de Medici l-ar fi trimis la Milano pentru a-i dărui lira Ducelui de Milano, Ludovico Sforza. Cu această ocazie, da Vinci a compus și o scrisoare pentru ducele Sforza, prin care îl informa despre aptitudinile sale artistice, dar și inginerești.
Următorii 17 ani i-a petrecut la Milano, din 1482 până în 1499, iar aici i-au fost comandat primele lucrări importante precum: Fecioara pe stânci, pentru Confreria Imaculatei Concepții și fresca denumită Cina cea de Taină pentru mănăstirea Santa Maria Delle Grazie.
Leonardo da Vinci s-a implicat în numeroase proiecte pentru ducele Sforza, implicit pentru proiectul domului catedralei din Milano și modelul unei statui uriașe ecvestre a lui Frnacesco Sforza, predecesorul ducelui Ludovico. Pentru această statuie a fost nevoie de 70 de tone de bronz, însă monumentul a rămas neterminat mulți ani la rând și a fost finalizat abia în 1492.
Atunci când Sforza a fost răsturnat de la putere, da Vinci împreună cu asistentul său Salai și cu prietenul său matematicianul Luca Pacioli, au fost nevoiți să fugă la Veneția, acolo unde a fost angajat ca arhitect militar și inginer pentru a ajuta la dezvoltarea unui sistem de apărare al orașului contra unui atac naval.
În 1500, Leonardo s-a întors în Florența acolo unde, împreună cu prietenii săi, au fost oaspeții călugărilor de la mănăstirea Santissima Annunziata, care le-au oferit posibilitatea de a organiza un atelier de lucru și, conform spuselor lui Vasari, da Vinci a creat macheta Fecioarei cu Pruncul și Sf. Ana și Sf. Ioan Botezătorul, o lucrare care a stârnit admirația tuturor.
În 1503 Leonardo da Vinci a pictat portretul lui Mona Lisa
Portretul Lisei Gherardini, soția lui Francesco del Giocondo, portret ce este cunoscut și sub numele de Mona Lisa, (numele real este, de fapt, Monna Lisa sau La Gioconda) este cel mai cunoscut portret realizat vreodată și se află în colecția Muzeului Lucru începând din anul 1797.
În anul 1593, da Vinci a primit comandă și pentru o frescă în sala de consiliu de la Palazzo Vecchio din Florența, o lucrare de proporții monumentale, de două ori dimensiunile Cinei. A pictat timp de trei ani la Bătălia de Anghiari, o vastă pictură murală, dar nici aceasta nu a fost terminată.
Viața personală a lui Leonardo da Vinci
Nu se cunosc prea multe amănunte despre viața personală a renumitului pictor, deși, în urma lui, a lăsat sute de pagini de manuscrise. În nicio scriere de-a lui nu apar indicii care să ducă spre un interes afectiv avut față de o persoană, deci nu se știe nimic despre o relație afectivă către vreo persoană, bărbat sau femeie.
Toți cei care l-au cunoscut pe da Vinci au afirmat că el era o persoană dedicată trup și suflet artei și științei.
În aprilie 1519, cu câteva zile înainte de moarte, Leonardo da Vinci și-a redactat testamentul. A împărțit și a lăsat moștenire averea, dar și o mică proprietate care aparținuse unchiului Francesco, fraților vitregi. Fostului asistent personal Salai i-a dăruit jumătate din via pe care o primise de la Francesco Sforza și jumătate din taxa de canal pe care i-o acordase Ludovic al XII-lea.
El a lăsat bunuri moștenire și prietenilor și servitorilor, iar majoritatea moștenirii i-a revenit ucenicului său preferat, Francesco Melzi, căruia i-au fost încredințate tablourile, manuscrisele, obiecte personale, pensia, dar și proprietatea.
Leonardo da Vinci a murit la vârsta de 67 de ani, la 2 mai 1519, la Castelul Clos Luce din Amboise, pe Valea Loarei, în Franța. Leonardo da Vinci a fost înmormântat la biserica Saint-Florentin din Amboise. Biserica a fost distrusă în timpul Revoluţiei Franceze şi, de atunci, rămășițele lui Leonardo au fost considerate pierdute. În timpul unor lucrări de excavare pe terenul bisericii, au fost descoperite, în 1863, oase despre care se crede că sunt rămășițele lui Leonardo. Acestea au fost mutate în Capela Saint-Hubert din Castelul Clos Luce, unde se află astăzi presupusul mormânt al lui Leonardo.
Lucrările și operele de artă ale lui da Vinci
- Botezul lui Hristos – pictură în tempera și ulei pe panou de lemn. Dimensiuni – 177. 151 cm. A fost realizată între anii 1472 – 1475 și este expusă în Galeria Uffizi, Florența.
- Buna Vestire – pictură în ulei și tempera pe panou de lemn. Dimensiuni – 98x 217 cm. A fost realizată cu aproximație între anii 1472 – 1475 și este expusă în Galeria Uffizi, Florența.
- Portretul Ginevrei Benci – pictură în ulei pe lemn. Dimensiuni – 42x 37 cm. A fost realizată în 1476 și este expusă în National Gallery of Art, Washington DC.
- Madona Benois – pictură în ulei pe lemn transferat pe pânză. Dimensiuni – 49,5 x 33 cm. A fost realizată în 1478 și este expusă în Muzeul Ermitaj Sankt Petersburg.
- Madona cu garoafă – pictură în ulei pe lemn. Dimensiuni – 62x 47,5 cm. A fost realizată între anii 1478 și 1480 și este expusă în Alte Pinakothek Munchen.
- Sfântul Ieronim – pictură în tempera și ulei pe panou de lemn, pictură neterminată. Dimensiuni – 103 x 75 cm. A fost realizată cu aproximație în 1480 și se află în Pinacoteca Vaticanului, Muzeele Vaticane.
- Adorația magilor – pictură în ulei pe panou de lemn, pictură neterminată. Dimensiuni – 243 x 246 cm. A fost realizată în 1481 și este expusă în Galeria Uffizi, Florența.
- Fecioara între stânci – pictură în ulei pe lemn. Dimensiuni 199 x 122 cm. A fost realizată între anii 1483 și 1486 și este expusă în Muzeul Luvru, Paris.
- Doamna cu hermină – pictură în ulei pe panou de lemn. Dimensiuni – 54 x 39 cm. A fost realizată cu aproximație între anii 1483 și 1490 și este expusă în Muzeul Czartoryski, Cracovia.
- Madona Litta – pictură în tempera pe lemn transferat pe pânză. Dimensiuni – 42 x 33 cm. A fost pictată în 1490 cu aproximație și este expusă în Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg.
- Portretul unui muzician – pictură în ulei pe panou de lemn. Dimensiuni – 43 x 31 cm. A fost realizată în 1490 și este expusă în Biblioteca Ambroziană, Milano.
- Frumoasa fierăriță – pictură în ulei pe panou de lemn. Dimensiuni – 62 x 44 cm. A fost realizată între anii 1490 – 1496 și este expusă în Muzeul Luvru, Paris.
- Cina cea de taină – a fost pictată în tempera pe ipsos. Dimensiuni 460 x 880 cm. A fost realizată între anii 1495 – 1498 și este expusă în Biserica Santa Maria delle Grazie, Milano.
- Fecioara între stânci – pictură pe ulei de lemn. Dimensiuni 189,5 x 120 cm. A fost realizată între anii 1495 – 1508 și este expusă la National Gallery, Londra.
- Salla delle Asse (Sala de panouri de lemn) – tempera pe ipsos. A fost realizată între anii 1498 – 1499 și este expusă în Castelul Sforza, Milano.
- Fecioara cu Pruncul, Sfânta Ana și Sfântul Ioan Botezătorul – pictură realizată pe hârtie din cretă și cărbune. Dimensiuni – 142 x 105 cm. A fost realizată între anii 1499 – 1500 și este expusă la National Gallery, Londra.
- Madona cu fus – pictură în ulei pe panou de lemn transferat pe pânză și restabilit pe panou. Dimensiuni 50,2 x 36,4 cm. Lucrarea este colecție privată în SUA
- Madona cu fus – lucrare din ulei pe panou de lemn. Dimensiuni – 48,3 x 36,9 cm. Lucrarea este colecție privată în Regatul Unit al Marii Britanii.
- Mona Lisa (Gioconda) – pictură în ulei pe lemn. Dimensiuni 77 x 53 cm. Lucrarea a fost realizată între anii 1503-1506 și este expusă în Muzeul Luvru, Paris.
- Sfânta Ana, Fecioara și Pruncul cu mielul – pictură în ulei pe lemn. Dimensiuni 168 x 130 cm. A fost realizată în 1510 și este expusă în Muzeul Luvru, Paris.
- Bachus – pictură în ulei pe panou de lemn transferat. Dimensiuni 177 x 115 cm. A fost realizată între anii 1510 – 1515. Lucrarea este expusă în Muzeul Luvru, Paris.
- Sfântul Ioan Botezătorul – pictură în ulei pe lemn. Dimensiuni 69 x 57 cm. Pictura a fost realizată între anii 1513 – 1516 și este expusă în Muzeul Luvru, Paris.
Omul Vitruvian – celebrul desen al lui da Vinci
Omul Vitruvian este desenat pe hârtie, cu cerneală, și arată un bărbat în două poziții suprapuse, cu brațele și picioarele depărtate, integrat într-un cerc și un pătrat. Ca și alte desene care îi aparțin lui Leonardo da Vinci, Omul Vitruvian pornește de la ideea potrivit căreia omul reprezintă un microcosmos al Universului. Această operă a lui Leonardo da Vinci este regăsită și sub denumirile de Canoanele Proporțiilor sau Proporțiile Omului.
Citate celebre ale lui da Vinci
- Arta nu se termină niciodată, ci este doar abandonată.
- Cine nu respectă viața, nu o merită.
- În viață, frumusețea dispare. În artă, nu.
- Acolo unde lucrarea Spiritului nu folosește unealta mâinii, nu există artă.
- Detaliile formează perfecțiunea, însă perfecțiunea nu este un detaliu.
Lucruri pe care nu le știai despre viața lui Leonardo da Vinci
- Leonardo da Vinci era dislexic, ambidextru, capabil să scrie cu o mână și cu cealată să deseneze în sensuri diferite.
- Toate însemnările lui da Vinci sunt scrise invers. Se spune că făcea acest lucru tocmai pentru a nu-i fi furate ideile.
- Leonardo da Vinci era fascinat de corpul uman. Acesta ar fi disecat multe cadavre, Omul Vitruvian fiind rezultatul unor astfel de experimente.
- Leonardo da Vinci ar fi fost fost primul om care a explicat de ce este albastru cerul. Acesta aparenţă este determinată de felul în care se reflectă lumina Soarelui în atmosfera Pământului.
- Nu și-a făcut niciun autoportret de-a lungul tinereții, tocmai din acest motiv, specialiștii au luat în considerare testarea unor teorii conform cărora, artistul și-a inclus chipul în anumite opere de-ale sale.
- Mona Lisa este cea mai controversată și cunoscută pictură realizată de da Vinci.
- Bill Gates a cumpărat un manuscris vechi de 500 de ani care îi aparținea lui Leonardo da Vinci. Manuscrisul a costat 30,8 milioane de dolari și reprezenta un studiu amănunțit al proprietăților apei.
- Timp de peste două decenii Leonardo da Vinci a studiat zborul păsărilor și posibilitatea de a proiecta mașini care să permită zborul. A realizat 500 de desene și a scris 35.000 de cuvinte despre aceste subiecte.
- În 2017, „Salvator Mundi”, un tablou atribuit lui Leonardo, a fost vândut la licitație cu 450,3 milioane de dolari.