Liviu Rebreanu – biografia dramaturgului român

Prozator, dramaturg român și membru titular al Academiei Române, Liviu Rebreanu este unul dintre cei mai de seamă autori canonici din literatura română. Descoperă povestea de viață și operele celebre scrise de Rebreanu.

Biografie Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, în Târlișua, județul Bistrița-Năsăud și a fost primul dintre cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și Ludovica.

În anul 1889, întreaga familie s-a mutat în comuna Maieru, pe Valea Someșului și, potrivit afirmației scriitorului: „În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Pînă ce, cînd să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu.”

A început cursurile școlii primare în anul 1891, a urmat două clase la Gimnaziul „Grăniceresc din Năsăud” în 1895, iar în 1897 s-a transferat la „Școala de băieți” din Bistrița, cunoscută și sub denumirea de „Gimnaziul Evanghelic din Bistrița”, astăzi „Colegiul Național Liviu Rebreanu”.

În 1900 a început să urmeze „Școala Reală Superioară de Honvezi” din Sopron, iar la sfârșitul primului an a obținut calificativul „eminent”, iar în cel de-al treilea an a pierdut și distincția simplă, deoarece a avut media scăzută la purtare.

Recomandări

Patrimoniul Muzeului Național de Istorie, în pericol. Guvernul nu oferă banii necesari mutării acestuia într-un sediu provizoriu. „E inestimabil. Dacă se pierde, o să fim niște copii fără mamă, fără tată, fără acte”

La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent în armata austro-ungară, la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. Aici el a avut numeroase preocupări literare precum: proiecte dramaturgice, lecturi și conspecte. La Budapesta și Gyula a scris și transcris cinci povestiri în limba maghiară.

La 12 februarie 1908 a demisionat din armată și revine la Prislopul Năsăudului, spre disperarea părinților.

Debutul în literatură

La 1 noiembrie 1909, Liviu Rebreanu a debutat în presa românească, la Sibiu, în revista „Luceafărul”. A apărut povestirea „Codrea” (Glasul inimii). În aceeași revistă a mai publicat și nuvelele “Ofilire” (15 decembrie 1908), “Răfuială” (28 ianuarie 1909) și “Nevasta” (16 iunie 1911). În traducerea lui, revista “Țara noastră” a publicat poemul “Moartea șoimanului” de M. Gorki.

La 25 octombrie 1910 a debutat în București, în revista „Convorbiri critice”, iar împreună cu Mihail Sorbul, în acea perioadă scoate revista Scena, dedicată teatrului și muzicii. Anul 1911 l-a dedicat teatrului, iar până în 1912 a avut diferite îndeletniciri.

Recomandări

CTP se teme că Rusia poate pune președintele în România: În 1989 l-au pus pe Iliescu după Ceaușescu, de ce nu ar face-o și acum?

Din luna iulie 1913, după intrarea României în cel De-al Doilea Război Balcanic (10 iulie) s-a angajat ca reporter la „Adevărul”, iar la sfârșitul războiului a fost concediat.

Când a murit Liviu Rebreanu

În 1944, fiind grav bolnav, s-a retras în satul argeșean Valea Mare, fără să se mai întoarcă vreodată în București. La 7 iulie, Liviu Rebreanu scria în jurnal: „Perspective puține de salvare, dată fiind vârsta mea, chistul din plămânul drept, emfizemul vechi și bronșita cronică.”

Pe 1 septembrie 1944 a încetat din viață la Valea Mare, la doar 59 de ani. După câteva luni de la înmormântare a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București.

Opere scrise de Liviu Rebreanu

Nuvele

• “Catastrofa” (1921);
• “Norocul” (1921);
• “Cuibul visurilor” (1927);
• “Cântecul lebedei” (1927);
• “Ițic Ștrul, dezertor” (1932);
• “Golanii”.

Romane sociale

• “Ion” (1920);
• “Crăișorul” (1929);
• “Răscoala” (1932);
• “Gorila” (1938).

Romane psihologice

• “Pădurea spânzuraților” (1922);
• “Adam și Eva” (1925);
• “Ciuleandra” (1927);
• “Jar” (1934).

Romane polițiste

• “Amândoi” (1940).

Teatru

• “Cadrilul” (1919);
• “Plicul” (1923);
• “Apostolii” (1926).

Opere incluse în programa pentru bacalaureat de Liviu Rebreanu

Recomandări

Urmărește banii! Culisele scandalului PSD-PNL-USR pe tema noului Guvern

• “Ion”;
• “Pădurea spânzuraților”.

Alți autori studiați pentru Bacalaureat sunt Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Camil Petrescu sau Eugen Lovinescu.

Scriitori care nu fac parte din lista de autori canonici, dar care au opere incluse în programa pentru Bacalaureat: Ion Pillat („Aci sosi pe vremuri”), Costache Negruzzi („Alexandru Lăpușneanu”), Vasile Voiculescu („În grădina Ghetsemani” „Șarpele Aliodor”).

Romanul „Ion” de Liviu Rebreanu

Este romanul social apărut în anul 1920 și primul roman obiectiv din literatura română. Romanul ilustrează conflictul generat de lupta aprigă pentru pământ, într-o lume în care statutul social al omului este stabilit în funcție de averea pe care o posedă.

Limbajul artistic al lui Rebreanu se individualizează prin câteva trăsături precum: respectul pentru adevăr, sobrietatea stilului, acuratețea și concizia exprimării.

Despre Ion, George Călinescu a scris, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, că este „un poem epic, solemn ca un fluviu american, o capodoperă de măreţie liniştită”.

Până la acea vreme, fusese promovată în literatură o imagine idilică a mediului rural, caracterizată de puritate şi naturaleţe. Rebreanu a fost, însă, primul care a ilustrat adevărata lume a satului, dominată de instincte şi de violenţă, notează Agerpres.

De altfel, Ion este considerat de critică drept romanul care face cu adevărat trecerea către realismul obiectiv. „Ion este o epopee perfectă”, mai spunea George Călinescu. „Este neîndoios că autorul exaltă pe Ion, că vede în el o figură măreaţă a câmpului. (…) În fond, toată această parte este superfluă. În planul creaţiei, Ion e o brută.” Rebreanu nu intervine în destinul epic al personajelor sale, ci îşi păstrează o obiectivitate lucidă.

Romanul „Pădurea spânzuraților”

Este un roman de război și de analiză psihologică publicat în 1922. Pădurea Spânzuraților configurează un univers dominat de război și pândit de perspectiva morții prin spânzurare.

Acțiunea romanului se petrece în timpul Primului Război Mondial. Romanul a obținut “Marele premiu al romanului”, acordat în 1924 de “Societatea Scriitorilor Români” și a fost tradus în peste douăzeci de limbi străine.

Opera lui Liviu Rebreanu a picat la proba de limba română de la Bacalaureat 2023. La Subiectul III, elevii trebuiau să redacteze un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinte particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.

Sursă foto: Shutterstock.com și Wikipedia.org

Avem subiectele la română de la Bac 2023!

Urmărește-ne pe Google News