Lucian Boia va prezenta în avanpremieră „Balcic. Micul paradis al României Mari”

„Subiectul acestei cărţi este Balcicul: Balcicul în perioada lui românească, din 1913 până în 1940. Un Balcic real şi imaginar totodată: aşa cum l-au văzut, aşa cum l-au vrut românii: un colţ altfel pe harta României, un fel de paradis, un loc, poate, al unor noi începuturi.
După ani de tăcere, după ani de uitare, Balcicul revine în conştiinţa publică românească. Nenumărate pânze în muzee îl arată aşa cum a fost cândva, şi mai ales aşa cum l-au văzut artiştii, iar la faţa locului, „Cuibul liniştit” al reginei Maria, vizitat de tot mai mulţi români, stă mărturie, durabilă, a unor vremuri care par de mult apuse, dar care nu sunt chiar atât de îndepărtate.” (Lucian Boia)
„Un oraş comercial, port la Marea Neagră, al treilea port al Bulgariei, în ce priveşte exportul, după Varna şi Burgas. Prelucra şi exporta grâne. Are o fabrică foarte mare de făină, fidea, griş şi macaroane. Este centrul unei plăşi foarte fertile, cu agricultura cea mai modernă din Bulgaria.
Lipseşte ceva din această descriere? Frumuseţea locului, să zicem. Vor fi remarcat-o şi bulgarii, dar cum era propriul lor ţărm de mare, n-au avut motive să se lase prea tare seduşi. Românii însă au căzut instantaneu sub farmecul lui. Şi astfel a început legenda Balcicului: legenda românească a unui oraş turco-bulgăresc.”(Lucian Boia)

Capcanele istoriei. Elita intelectuală romanească între 1930 şi 1950
Greu de găsit o altă ţară care să fi trecut, ca Romania, prin atîtea regimuri politice de-a lungul unui singur deceniu. O relativă democraţie până la sfârşitul anului 1937. Regimul personal al regelui Carol II din februarie 1938 până în septembrie 1940. Statul naţional-legionar din septembrie 1940 până în ianuarie 1941. Puterea concentrată în mâinile Conducătorului: generalul (apoi mareşal) Ion Antonescu (deja asociat cu legionarii în lunile anterioare), din ianuarie 1941 până în august 1944. Scurta etapă democratică (cu destule limitări, de altfel) din august 1944 până în februarie 1945. Guvernarea Petru Groza, comunizantă, din martie 1945 până la sfârşitul lunii decembrie 1947. Iar la 30 decembrie 1947, odata cu proclamarea Republicii Populare Române, intrarea deplină într-un sistem comunist. În doar zece ani, o succesiune de şapte regimuri, acoperind întreg evantaiul politico-ideologic, de la extrema dreaptă la extrema stangă şi de la democraţie la totalitarism. Astăzi ştim care a fost, de fiecare dată, deznodământul. Cei de-atunci n-aveau de unde să ştie.
 

Urmărește-ne pe Google News