Luna este singurul satelit natural al planetei Pământ și nu are lumină proprie, ci doar o reflectă pe cea primită de la Soare. Din cauza unghiului sub care vedem regiunea selenară iluminată de Soare, vedem cum Luna prezintă diferite faze (faze însemnând procente diferite de iluminare a discului Lunii). Evenimentul — Luna Neagră — are loc în prima fază (din cele patru) numită — Lună Nouă.
În România, luna octombrie a debutat, în prima zi, cu o Lună Nouă și se încheie cu același fază a Lunii în ultima zi, 30 octombrie. Producerea unei faze Lunare de două ori în cadrul aceleiași luni calendaristice este considerată un eveniment rar întâlnit. O Lună Nouă s-a produs de două ori în cadrul aceiași luni în 2014, la 1 și 30 martie și se va mai produce în 2019 la 1 și 30 august. Prima fază a Lunii, când aceasta este invizibilă cu ochiul liber, este numită popular de români: Lună Tânără, Lună în Două Coarne și Crai Nou.
Luna neagră, mai multe modalități de calculare
Există mai multe modalități de calculare a producerii evenimentului numit Lună Neagră, respectiv: a treia fază de Lună Nouă dintr-un sezon (3 luni) în care există patru astfel de faze Lunare; a doua fază de Lună Nouă dintr-o lună în care se produc două astfel de faze; faza de Lună Nouă în luna în care nu se produce faza de Lună Plină, potrivit www.timeanddate.com.
Ca satelit al planetei noastre, Luna are o mișcare de rotație în jurul Pământului pe o orbită aproape circulară, cu o perioadă ce 27,3 zile. Aceasta perioadă se numește „perioada siderală” — perioada în care Luna se întoarce în aceeași poziție, în raport cu stelele.
Fazele Lunii se repetă la 29,5 zile, această perioadă numindu-se „perioada sinodică” sau „lunație”. Astronomii au și „vârsta Lunii”, care reprezintă numărul de zile scurse de când s-a produs faza de Lună Nouă. Astfel, cea mai înaintată vârstă a Lunii este de 29,5 zile. În momentul în care Luna atinge 29,5 zile se produce din nou faza de Lună Nouă, potrivit site-ului astro-urseanu.ro.
„Lună întunecată” sau „Lună neagră”
Luna Nouă astronomică (denumită uneori în engleză „dark moon”, adică „Lună întunecată” sau „Lună neagră”), se produce prin definiție în momentul precis al conjuncției astronomice în longitudine ecliptică cu Soarele, așa cum este văzut de pe Pământ. Acest moment este unic și nu depinde de localizarea geografică a observatorului.
Această fază a Lunii este interesantă pentru astronomi, pentru că ea garantează că Luna nu va fi vizibilă în timpul nopții, luminozitatea ei îngreunând observarea cerului.
Mitologic, denumirea Lilith, dată fenomenului de Luna Neagră, ar avea legătură cu numele primei soții a lui Adam, simbolizând independența asumată cu orice risc și nesupunerea femeii în fața bărbatului. Lilith reprezintă simbolul femeii independente, al femeii care s-a desprins de legile universale, identificându-se în mitologia mondială cu Eva din Eden, cea care a fost pedepsită pentru curajul de a se opune voinței lui Dumnezeu. Popular, anticii asociau termenul de Luna Neagră perioadei de Lună Nouă.
În 1898, astronomul german George Waltemath a propus denumirii de „Dark Moon” — Lilith, pentru ceea ce el considera a fi a doua Lună a pământului, supoziție demonstrată a fi eronată ulterior. Luna Neagră (Lilith) s-a crezut a fi o planetă misterioasă până în secolul al XX-lea însă astronomii susțin că este vorba doar despre un fenomen ceresc.