ComenteazăDe lunile anului, dar și de anotimpuri, sunt legate multe povești și tradiții populare, fiecare dintre cele 12 luni având o semnificație aparte. Lunile anului au fost sursă de cântece și poezii și au dat naștere la multe legende.
Cuprins:
Denumirea populară a lunilor anului
Chiar dacă nu mai sunt folosite în prezent, denumirile populare ale lunilor din an sunt încă menționate în multe calendare, asta și pentru că sunt foarte plastice. Iată lunile anului în limbaj popular și care este semnificația lor:
Ianuarie – Gerar
- Cu toții știm că ianuarie o lună geroasă, așa că numele de Gerar nu ne surpride deloc. Desigur, denumirea populară a fost dată din cauza gerului năprasnic din această lună.
Februarie – Făurar
- I se spune Făurar, pentru că e luna în care oamenii își făureau uneletele pentru a se pregăti de venirea primăverii.
Martie – Mărţişor
- Luna martie este legată de tradiți Mărțișorului, de aici vine și numele popular.
Aprilie – Prier
- I se spune Prier de la primăvară, deoarece în această lună, primăvara își intră complet în drepturi.
Mai – Florar
- Mai este luna florilor, cea mai așteptată, când soarele dă viață cu adevărat întregii naturi.
Iunie – Cireşar
- Așa cum îi spune numele popular, în luna Iunie se coc cireșele, de aici și denumirea.
Iulie – Cuptor
- Temperaturile ridicate din luna Iulie i-au și dat numele popular de cuptor.
August – Gustar
- În luna august se coc multe fructe și legume, sunt toate din belșug, de unde și denumirea de Gustar.
Septembrie – Răpciune
- Răpciune înseamnă culesul viei sau culesul recoltei.
Octombrie – Brumărel
- Numele popular vine, desigur, de la brumă, fenomen ce se petrece odată cu scăderea temperaturilor.
Noiembrie – Brumar
- Dacă în octombrie era folosit diminutivul, în noiembrie bruma e deja mai abundentă, iar temperaturile scad semnificativ. De aici și Brumar.
Decembrie – Undrea sau Andrea
- Numele popular este legat, de fapt, de Sfântul Andrei, chiar dacă acesta este sărbătorit la sfârșitul lui noiembrie.
Lunile anului în latină. Povestea calendarului de astăzi
Numele lunilor calendaristice folosite în prezent sunt moştenite de la vechiul calendar roman.
Iniţial, calendarul roman era format din doar 10 luni care aveau, fiecare, câte 30 sau 31 de zile, rezultând în final un an cu numai 304-305 zile.
Până la reforma calendarului din vremea lui Cezar, romanii aveau un calendar cu 12 luni, dintre care patru luni aveau 31 de zile (Martius, Maius, Quintilius, October), şapte luni aveau câte 29 de zile (Aprilis, Junius, Sextilis, September, November, December, Ianuarius) şi una singură, Februarius, avea 28 de zile.
După vechiul calendar roman anul începea la 1 Martie şi avea 355 de zile.
Dar pentru ca lunile anului să coincidă cu anotimpurile, romanii intercalau la fiecare doi ani câte o lună suplimentară de 22 de zile. Aceasta purta numele de Mercedonius. Luna care apărea o dată la doi ani se afla între zilele de 23 şi 24 februarie și așa anul ajungea să numere 366 de zile.
Abia după cea de-a doua reformă a calendarului roman, anul a ajuns să însumeze 12 luni.
Iată și numele inițiale ale lunilor anului, în latină, cele din care provin și cele din limba română de astăzi:
Ianuarie – Ianuarius
Prima lună a calendarului roman a fost botezată după zeul Ianus. Acesta era zeul începuturilor și era de obicei reprezentat cu două fețe, una privind în față și una privind în spate, spre trecut și viitor. Ianus era, de asemenea, tranziției și, astfel, era cel mai potrivit ca el să fie ales pentru a da trecerii dintr-un an în altul. Prima zi din ianuarie era începutul Anului Nou, când sărbătoarea lui Ianus era celebrată prin schimburi de daruri
Februarie – Februarius
Februarie și-a luat numele de la „februa”. Acesta eta un festival de purificare despre care se credea că alungă spiritele rele din Roma. În a 15-a zi a lunii Februarie, în întreaga Romă aveau loc o serie de rituri, dintre care multe implicau sacrificii sau parade rituale. Tot în această zi, mulți tineri bărbați alergau prin oraș goi, atingând mâinile femeilor și copiilor care stăteau pe marginea străzilor. Se credea că acest lucru ține la distanță spiritele rele și că le ajută pe femei să conceapă sau să dea naștere.
Martie – Martius
Luna Martie a fost numită după Marte, zeul roman al războiului. Se crede că această lună marca începutul perioadei în care armata romană se pregătea pentru următorul sezon de campanii militare. Din acest motiv, era important ca zeul războiului să fie sărbătorit în această perioadă și în martie aveau loc ritualuri și festivaluri care aveau să asigure succesul militar.
Aprilie – Aprili
Există mai multe teorii în ceea ce privește numele acestei luni. Una dintre cele mai populare spune că Aprillis se leagă de cuvântul latin „aperire”, adică „a deschide”. Aprilie este luna în care florile încep să înflorească și primăvara se instalează pe deplin, acesta fiind motivul pentru care luna poartă acest nume.
Alții sunt de părere aprilie este botezată după Afrodita, zeița greacă a dragostei și a frumuseții. Asta pentru că Venus (zeița romană a frumuseții, așa cum era Afrodita în Grecia), era sărbătorită în mod tradițional în aprilie, și astfel mulți cred că aprilie este un nume moștenit de la numele zeiței grecești Afrodita.
Mai – Maius
Cea de-a cincea lună a luat numele de la zeița greacă a pământului, Maia. Era zeița hranei și a abundenței și de aceea este asociată cu acest anotimp cald și îmbelșugat.
Iunie – Iunius
Iunie este o lună de vară și este legată de una dintre cele mai importante zeități din panteonul roman: Iuno, soția lui Jupiter, care era sărbătorită în această lună.
Iuno mai era cunoscută ca zeița căsătoriei, și, în cultura romană, sfârșitul lui iunie era considerat o perioadă deosebit de benefică pentru nunți. Însă a te căsători înainte de data de 15 a lunii era considerat un semn rău și era un lucru care era de obicei evitat.
Iulie – Iulius – sau Quintilis
Numele de Iulie vine de la Iulius Cezar, care s-a născut în această lună. Astfel, Iulie este prima dintre lunile anului din calendarul roman care a fost botezată după o persoană istorică
August – Augustus sau Sextilis
Inițial, August se numea Sextilis. Însă succesorul lui Iuliu Cezar, fiul adoptiv al acestuia – Octavian, a luat puterea și a devenit primul împărat roman, moment în care și-a schimbat numele în „Augustus”, adică „consacrat” sau „venerabil”. Numele de August vine, așadar, de la împăratul roman Cezar August. O mențiune interesantă este că luna August are 31 de zile ca şi luna Iulie, deoarece Cezar August nu a vrut să aibă mai puţine zile decât luna lui Iulius Cezar.
Septembrie – September
Denumirea de Septembrie vine de la latinescul septem – şapte, pentru că, conform calendarului roman, înițial, septembrie era a şaptea lună din an.
Octombrie – October
Începînd cu luna octombrie, denumirile pentru celelalte luni ale anului derivă din numerele pe care acestea le poartă. Numele de Octombrie vine, așadar, din latinescul octo – opt, pentru că e a opta lună din an, în calendarul roman.
Noiembrie – November
Numele de Noiembrie vine din latinescul novo – nouă, pentru că e a noua lună din an, conform calendarului roman.
Decembrie – December
Denumirea de Decembrie vine de la latinescul decem – zece, pentru că în calendarul roman, înițial, era a zecea lună din an.
Legende și tradiții românești despre lunile anului
Legendele românești spun că lunile anului sunt considerate a fi cei 12 fii ai Anului. Fiecare dintre ele avea, încă din vechime, o cu totul altă denumire și o semnificaţie aparte. Fiecare lună sugera prin numele ei, fie o activitate din viaţa oamenilor, fie aminteau de o anume tradiţie corespunzătoare perioadei din an. Majoritatea este formată din acele luni al căror nume se identifică cu starea vremii sau activitățile agricole.
Cel mai mare dintre fiii Anului, Ianuarie sau Gerar era cunoscut în trecut şi sub denumirea de Genarie, Ghenarie sau Calindariu. Este luna în care se dădeau petreceri de începerea Noului An şi în care se vedea cum va fi vremea în perioada următoare: dacă în ianuarie nu e timp geros, atunci aşa va fi vremea în martie şi aprilie. Dacă însă era frig, cu siguranţă în februarie avea să ningă.
Februarie, Făurar sau Luna lupilor era considerată a fi o luna deosebit de nemiloasă, venind cu geruri şi viscole mari. În tradiţia populară se spune că în februarie 2 săptămîni îngheaţă tot, iar în următoarele 2 se dezgheaţă.
În luna Martie începe primăvara, vremea se încălzeşte treptat. Legendele spun că Mart a luat câte o zi din fiecare celelalte luni pentru a-şi depăşi toţi ceilalţi fraţi. Acum încep şi zilele Babelor – zilele Martei sau Dochie -, tradiţie îmbogăţită de o mulţime de poveşti ce ilustrează lupta dintre iarnă şi primăvară și pe cea dintre întuneric şi lumină. Martie mai este denumit şi Germanar -Încolţitorul-, natura începând să prindă viaţă şi culoare.
Aprilie este o continuare a zilelor babelor Marta şi Dochia. Potrivit legendelor românești, denumirea de Prier vine de la faptului că se consideră ca această perioadă din an este una foarte prielnică. Dar pentru că era o lună cu o vreme schimbătoare, în zile foarte friguroase şi cu vînt uscat luna aprilie era denumită în popor Traista-n Băţ.
Luna Mai – Florar sau Frunzar -este luna ierburilor. Este luna în care se considera că Raiul coboară pe pământ, pajiştile sunt verzi şi pline de flori multicolore, iar frunzişul pădurilor şi livezilor se scutură de iarnă sub adierea vântului cald.
Iunie este luna cireşelor, drept pentru care în popor ea era cunoscută sub denumirea de Cireşar sau Cireşel. Iulie, luna lui Cuptor, este în tradiţia populară perechea lui Făurar. Asta pentru că vorbele din popor spun că, pe cât de frig e în vremea lui Făurar, pe atît de cald va fi în luna lui cuptor.
August, lună cunoscută și ca Secelar, este una din lunile ce abunda în legume, fructe şi recolte de tot soiul.
Septembrie, deschidea, potrivit legendei, ușa toamnei. Această lună vine cu vreme schimbătoare. Totodată este şi luna vinului, purtând și denumirea de Vinitel. Tradiţiile populare fac iarăşi legătură între luni şi vreme. Astfel, dacă de Răpciune e cald, atunci luna următoare, Brumărel, timpul va fi rece şi cu multă umezeală. Tot potrivit predicțiilor populare, se spune că, dacă tună în septembrie, e semn de multă zăpadă în Făurar. Dacă în septembrie înfloresc scaieţii, atunci toamna va fi lungă şi frumoasă. Iar dacă rândunelele se duc repede, atunci e semn că şi iarna e aproape.
Lunile octombrie și noiembrie sunt cele care prevestesc iarna ce bate la uşă. Acum cade bruma. Dacă în aceste luni va ploua mărunt, atunci iarna va fi grea.
Decembrie, numită și Ningău, este una din cele mai bogate luni ale anului în sărbători creştineşti. Și ceastă lună e foarte bogată în prevestiri pentru anul ce va veni. De Sf. Andrei – sărbătoare ce deschide luna cadourilor – se pun la încolţit în vase boabe de grâu pentru a vedea cum va fi anul ce vine. Această sărbătoare este de altfel una foarte bogată în obiceiuri şi superstiţii populare. Dacă în decembrie e ger, atunci anul va fi mănos, iar dacă e zăpadă, atunci luna Cireșar va fi una ploioasă și ea.
Denumirea lunilor anului in diverse limbi
Lunile anului în franceză
Denumirile pentru lunile anului în franceză sună, desigur, foarte asemănător cu cele din limba română:
- Ianuarie – Janvier
- Februarie – Février
- Martie – Mars
- Aprilie – Avril
- Mai – Mai
- Iunie – Juin
- Iulie – Juillet
- August – Août
- Septembrie – Septembre
- Octombrie – Octobre
- Noiembrie – Novembre
- Decembrie – Décembre
Lunile anului în engleză
Ca și cele în franceză, lunile anului în engleză sunt ușor de memorat.
- Ianuarie – January
- Februarie – February
- Martie – March
- Aprilie – April
- Mai – May
- Iunie – June
- Iulie – July
- August – August
- Septembrie – September
- Octombrie – October
- Noiembrie – November
- Decembrie – Decembre
Lunile anului în italiană
Deși multă lume crede că denumirile în italiană pentru lunile anului coincid cu cele în latină, acestea sunt totuși destul de diferite:
- Ianuarie – Gennaio
- Februarie – Febbraio
- Martie – Marzo
- Aprilie – Aprile
- Mai – Maggio
- Iunie – Giugno
- Iulie – Luglio
- August – Agosto
- Septembrie – Settembre
- Octombrie – Ottobre
- Noiembrie – Novembre
- Decembrie – Dicembre
Lunile anului în germană
Deși germana nu e deloc o limbă ușoară, lunile anului în germană nu-s deloc dificil de ținut minte:
- Ianuarie – Januar ( sau Jänner)
- Februarie – Februar
- Martie – März
- Aprilie – April
- Mai – Mai
- Iunie – Juni
- Iulie – Juli
- August – August
- Septembrie – September
- Octombrie – Oktober
- Noiembrie – November
- Decembrie – Dezember
Lunile anului în spaniolă
- Ianuarie – Enero
- Februarie – Febrero
- Martie – Marzo
- Aprilie – Abril
- Mai – Mayo
- Iunie – Junio
- Iulie – Julio
- August – Agosto
- Septembrie – Septiembre
- Octombrie – Octubre
- Noiembrie – Noviembre
- Decembrie – Diciembre
Lunile anului în japoneză
- Ianuarie- Ichi-gatsu
- Februarie- Ni-gatsu
- Martie -San-gatsu
- Aprilie -Shi-gatsu
- Mai -Go-gatsu
- Iunie -Roku-gatsu
- Iulie -Shichi-gatsu
- August-Hachi-gatsu
- Septembrie -Ku-gatsu
- Octombrie -Jyū-gatsu
- Noiembrie -Jyūichi-gatsu
- Decembrie -Jyūni-gatsu
Lunile anului în turcă
- Ocak – Ianuarie
- Şubat – Februarie
- Mart – Martie
- Nisan – Aprilie
- Mayıs – Mai
- Haziran – İunie
- Temmuz – İulie
- Ağustos – August
- Eylül – Septembrie
- Ekim – Octombrie
- Kasım – Noiembrie
- Aralık – Decembrie
Lunile anului în portugheză
- Ianuarie- Janeiro
- Februarie- Fevereiro
- Martie- Março
- Aprilie -Abril
- Mai -Maio
- Iunie – Iunho
- Iulie -Iulho
- August – Agosto
- Septemrie -Setembro
- Octombrie -Outubro
- Noiembrie – Novembro
- Decembrie -Dezembro
Poezii cu lunile anului
Ianuarie numit Gerar,
Frig e-ntruna aşadar.
Februarie Făurar,
Gerul e un adversar.
Martie numit Mărţişor,
Totul este mai uşor.
Aprilie numit Prier,
Este puţin mai boier.
Mai fiind Florar,
Totul e ca un altar.
Iunie e Cireşar,
Lui Ianuarie adversar.
Iulie luna lui Cuptor,
Cu un soare-apăsător.
August în popor Gustar,
Duşmanul lui Făurar.
Septembrie e Răpciune,
Viile încep să se-adune.
Octombrie e Brumărel,
Plouă afară uşurel.
Noiembrie e Brumar,
Totul pare cam amar.
Decembrie şi el Undrea,
A venit iar vremea rea…
Poezie scurtă cu lunile anului
Ianuarie-i lună rece,
Februarie iute trece,
Martie-i plin de ghiocei,
Aprilie naşte miei,
Mai ne-aduce numai floare,
Iunie – vacanţa mare!
Iulie-i cuptor de soare,
August cară în hambare,
Septembrie cheamă la carte,
Octombrie rodu-l împarte,
Noiembrie-i tare noros,
Decembrie naşte pe Hristos
Poezie cu lunile anului
Ianuarie, prima-n calendar,
Pentru noi aduce-n dar
La geamuri poleite flori
Şi ger de-ngheaţă pe la nări.
Februarie zis şi făurar
Luna cea scurtă-n calendar
Vrea iarna numai pentru el
Şi-o-mbracă-n albul cojocel.
Din soare şi din albă nea
Fir de mătase împletea
E şnurul pentru mărţişor
Căci Martie soseşte uşor.
Prier sau luna lui April
Aduce din văzduh un tril
De păsări mândre, călătoare
Şi un parfum de pomi în floare.
Luna lui Mai-Florar apare
Cu straiele de sărbătoare,
Cusut cu mii de floricele
Şi mii de fluturi printre ele.
Cu coşul de cireşe-n dar
Soseşte Iunie-Cireşar
Şi vara acum ne scaldă-n soare
Cu ea vine vacanţa mare!
Cuptor cu zile ce iau foc
Iulie-n vara îşi ocupă loc.
Călătoreşti la munte şi la mare
Şi te-ascunzi cum poţi de soare.
August-Gustar e în popor.
Cu el şi vara pleacă-n zbor
De pe câmpii şi din grădini
Recolta coaptă o aduni.
Septembrie sau Răpciune
Sună trâmbiţa în lume
Că e toamnă gălbioară
Şi copiii merg la şcoală.
Brumărel culege mere
Nuci, gutui, prune şi pere,
Duse sunt în depărtare
Păsările călătoare.
Noiembrie cel argintiu
Pământul îl lasă pustiu,
Adună norii grei pe cer
Cu ploi mărunte, vânt şi ger.
Cu Decembrie, ştii bine,
Iarna soseşte la tine.
Brad împodobit, beteală,
Moş Crăciun cu sănioară
Sursa foto: shutterstock.com