M-am îndrăgostit de un gigolo

Când l-am cunoscut, viața mea se prezenta într-o lumină complicată și încercam cu mare dificultate să găsesc o ieșire. Nu-mi rămăseseră de la părinții mei decât vreo treizeci de milioane de lei, dar știam că nici aceștia nu vor mai dura mult, dat fiind că-mi place să trăiesc confortabil. Uneori îmi spuneam: „Mâine sunt gata să încep orice demers ar fi necesar pentru a pleca în Occident. Odată ajunsă acolo, o să găsesc eu mijlocul de a mă descurca…”. Cheltuisem și banii pe care mi-i lăsase soțul meu la divorț. Nici nu știu ce-am făcut cu ei. în orice caz, oricare ar fi fost situația, eram decisă să nu mai accept nici un ban de la fostul meu soț.

Până să apară Ștefan, mă simțeam foarte singură. Nu aveam nici un fel de legătură sentimentală cu un bărbat. Nevoia de dragoste se cuibărise pe neștiute în sufletul meu încâlcit. Cu alte cuvinte, Ștefan a venit la momentul potrivit.

Bucuria de a-l avea pentru mine mă zăpăcește, mi se urcă la cap și nu vreau să cred deloc că ceea ce trăiesc eu acum va avea într-o zi un sfârșit. Sub influența acestei fericiri, abia umbrită de gânduri trecătoare, corpul lui bronzat și atletic devine și mai frumos… Ștefan este un zeu, un zeu bănos și plin de vitalitate. și pe urmă, în afară de perfecțiunea trupului, mai există la el un fel de puritate care surclasează toate lucrurile impure din viața lui. Pare ciudat, dar Ștefan nu conștientizează și nu admite caracterul sordid al meseriei sale.

Recomandări

Catastrofa de la Scânteia, după 15 ani. Avocații au luat mai mult de jumătate din despăgubirile date de asigurător: peste 400.000 de euro de la orfani, văduve, părinți în doliu

Iubitul meu și-a practicat alunecarea în îndeletnicire și în țări exotice. Mi-a povestit despre frumusețea oceanului și a junglei tropicale… Mi-a descris, printre altele, o vilă dintr-o stațiune unde își instalase „cartierul general”; pentru el, aceea era o „ca-bană de vânătoare”, căci se dusese la vânătoare… La vânătoare de femei, evident. Palmierii, grădina, fântâna arteziană, terasa care cobora până pe plaja albă…

Tot pe o plajă l-am cunoscut și eu, la Mamaia. Era greu să nu-l observi și să nu îți capteze privirile, mai ales când era îmbrăcat numai în slip. M-a observat și el, dar nu ca un bărbat oarecare, ci ca un vânător care stă la pândă.

Mai târziu am aflat că, atunci când mă privea galeș din șezlong, el încerca de fapt să-mi evalueze, după diferite indicii mărunte, insesizabile pentru ochiul unui „profan”, posibilitățile materiale și „clasa”. Nici nu și-ar fi imaginat că întâmplarea va pune lucrurile invers, în sensul că eu voi deveni întreținuta lui.

— Nu îmi imaginam că voi fi în stare să iubesc vreodată! îmi zice Ștefan.

— De ce ai fi tu scutit de această maladie contagioasă?

— Eu nici în adolescență n-am fost îndrăgostit, nu credeam că o femeie poate să-mi pună capac. Cred că mi-ai făcut farmece… și totuși nu mi-ar plăcea să pleci de lângă mine.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Topul partidelor din România la alegerile parlamentare

Mi-am zis: „De ce aș pleca? De ce aș fi nebună să renunț la el?”.

— Dar tu pleci de lângă mine mereu… La altele!

— Iubito, am mai discutat chestia asta, trebuie să-mi fac meseria.

— Da… într-adevăr… meseria…

— E un job ca oricare altul.

— Să nu-mi spui că nu-ți plac, uneori, acele femei cu care…

— Unele nu-mi plac deloc. Altele îmi plac. Dar în mod strict profesional. Dacă femeia e mai frumoasă, e mai sexy, mi-e și mie mai ușor să-mi fac treaba.

— și… ce fel de femei îți plac ție în mod… profesional?

— Când lucrez, nu sunt prea pretențios. Totuși, îmi repugnă ca partenera, vreau să spun clienta, chiar dacă plătește bine, să fie grasă, fleșcăită. Pui mâna pe ea și ți se înfundă ca într-un aluat moale. în asemenea situații mă simt păcălit, decepționat. Mie îmi plac damele bine fă-cute, așa, ca tine… Femeia împlinită e zdravănă, are tot ce-i trebuie și încă ceva pe deasupra. Este bine drămuită și corect proporționată. Atingi și rezistă, atingi și-ți sare mâna înapoi, ricoșează. în astfel de femei e mereu ceva generos, sățios în sensul bun al cuvântului, ele încearcă să-ți dea, ca o compensație pentru că le servești, tot ce-i mai bun în ele, dar nu reușesc niciodată să dea totul și mai lasă și pentru alții.

Recomandări

Vreau mai multe predicții: de la cum va fi lumea condusă de Trump la cum va arăta România condusă de Ciolacu, Simion, Ciucă, Lasconi sau Geoană!

— E dezgustător! Trebuie să le faci și conversație?

— Uneori, da. Mi-a fost de folos că am învățat limbi străine. Iar printre românce sunt dame care vor să le construiești un dialog sofisticat, fie pe teme snoabe, fie erotice.

— Dă-mi un exemplu.

— într-o zi, eram cu una în căsoiul ei din Bușteni. Zice: „Aruncă peste bord și bruma de reținere și spune-mi cum vrei să mă savurezi! Dar vorbește-mi cu lux de amănunte”. Iar eu încep: am să mă apuc cu mâinile de mijlocul tău, cu respirația întretăiată, cu buzele pline de gust care unge bine imaginația… Voi lăsa simțurile să se dedubleze și am să caut cealaltă personalitate ascunsă în corolele adâncurilor tale, trăind un fior fierbinte… Vârtejul acesta care transformă în două noțiuni, teamă și orgasm, nu admite existența lor separată… Tu ai să te abandonezi în brațele mele, trăind clipele dulci ale clandestinității…

— Doamne, Dumnezeule!

— Mă rog, nu pot reproduce exact, dar i-am „cântat” ceva de genul ăsta.

Ștefan reușește câteodată să mă uimească cu ce scoate pe gură. îi spun, cinstit:

— Ștefane, ce beție de cuvinte! Care proaste au nevoie de așa ceva?

Al naibii destin… Cu alte femei, iubitul meu are limbariță, iar cu mine… Câteodată, îl rog și eu să-mi facă o declarație de dragoste, sinceră. Dar se întâmplă, de pildă, ca tocmai atunci să-i sune telefonul mobil. El răspunde, cu o mutră relaxată, dar ochii lui mari și albaștri sclipesc. Are o voce profundă și caldă:

— Da, frumoaso… Ce porți pe dedesubt? Mă înnebunești… înțeleg… Diseară, la ora opt. Să-ți pui rochia aceea verde, decoltată… Bine, scumpo… Te pup! Te ador!

Apoi închide și mă prinde pe mine de mijloc, surâzând, iar eu, deși am inima ferfeniță în acele momente, accept să mă sărute tandru și atunci simt că este numai al meu.

Povestea de viață prezentată în acest material este ficțională. Unele întâmplări sunt inspirate din viața reală, dar numele personajelor și anumite aspecte au fost modificate.

Urmărește-ne pe Google News