Mănăstirea Putna – curiozități, legende și lucruri mai puțin știute

Mănăstirea Putna se află la 33 km de orașul Rădăuți, în județul Suceava. Mănăstirea a fost un important centru cultural și este un important obiectiv turistic pentru cei care vizitează mănăstirile din Bucovina.

Mănăstirea Putna – scurt istoric

La 10 iulie 1466, Ștefan cel Mare a început zidirea Mănăstirii Putna, pe care a înzestrat-o cu hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”.

Mănăstirea Putna era destinată iniţial să servească drept necropolă domnească pentru familia lui Ştefan cel Mare, însă funcţiunile ei s-au extins, fiind locul în care Ştefan se retrăgea pentru a-şi regăsi liniştea. Pentru aceasta i-a fost construită o casă domnească şi fortificaţii care să o protejeze împotriva invadatorilor şi hoţilor de ocazie.

Mai mult, aici funcţiona o şcoală în care se învăţa cititul şi scrierea în limba greacă şi în slavonă, retorică, logică, muzică bisericească şi chiar astronomie. Toate acestea încă din timpul lui Ştefan cel Mare şi încă mult timp după dispariţia sa, la 2 iulie 1504. Astfel, Mănăstirea Putna a devenit un remarcabil centru cultural şi educaţional, al doilea ca valoare în Balcani, după Şcoala Patriarhală de la Constantinopol.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

La 15 martie 1484, un puternic incendiu a distrus chiliile şi parţial biserica. Ştefan cel Mare a decis restaurarea bisericii şi refacerea picturii, în interior şi exterior.

La 2 februarie 1503, simţindu-şi finalul aproape, Ştefan emite un hrisov – testament, în care erau recapitulate și reîntărite toate privilegiile Mănăstirii Putna.

În anul 1653, Mănăstirea Putna este distrusă de oştile de cazaci ale lui Timus Hmelniţki. Domnitorul Vasile Lupu a început refacerea bisericii, lucrările fiind continuate apoi de voievozii Gheorghe Ştefan şi Eustaţie Dabija.

Între anii 1774−1918, în care Bucovina a fost ocupată de Imperiul habsburgic, biserica mănăstirii a suferit mai multe modificări. Între anii 1901 – 1902, a fost restaurată de către arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer.

În perioada 1969 – 1970, aici au avut loc săpături arheologice, descoperindu-se că actualul plan al bisericii Mănăstirii Putna este identic cu planul vechii biserici ctitorite de Ştefan cel Mare, iar zidurile bisericii conţin în masa lor elemente de piatră recuperate din zidăriile bisericii construite de Ştefan cel Mare între anii 1466 – 1469.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Cum ajungi la Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna se află în comuna cu același nume din județul Suceava.

În ceea ce privește distanța, o despart 97 de kilometri de Gura Humorului, 100 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc, 127 de kilometri de Vatra Dornei și 68 de kilometri de Suceava.

Mănăstirea Putna, traseu rutier:

• pe DN2E – Fălticeni – Păltinoasa – Marginea – Vicovu de Jos – DN2H – Mănăstirea Putna;
• pe DN17A Câmpulung – Vatra Moldoviței – Sucevița – Marginea
• DN2E Marginea – Vicovu de Jos, DN2H – Mănăstirea Putna;
• DN2 București – Buzău – Focșani – Bacău – Roman – Fălticeni – Suceava, DN2H -Rădăuți – Vicovu de Jos, DN2H – Mănăstirea Putna.

Mănăstirea Putna, traseu cu trenul: Cea mai apropiată gară este cea din localitatea Putna. De aici se pot lua mai departe autobuze până la porțile mănăstirii.

Ce poți vedea la Mănăstirea Putna

La 6 iunie 1976 se inaugura Muzeul Mănăstirii Putna, care găzduieşte un tezaur extrem de valoros, cuprinzând broderii, țesături, manuscrise, argintărie, obiecte de cult.

Printre elementele de mare valoare se numără:

• O cruce cu trei braţe – datată 1503, cea mai veche de pe teritoriul României.
• Tetraevangheliarul de la Humor – datat 1473. Clopotul Blagoveștenie – dăruit în anul 1490 de însuși domnul Ștefan.
• Celebrul Acoperământ de mormânt al Mariei de Mangop, care este o broderie de o mare valoare, datând de la 1477. Este lucrată cu fir de aur, argint şi mătase colorată pe un fond din atlaz roşu.
• Din epoca lui Ştefan cel Mare se mai află în patrimoniul Putnei şi cădelniţa de la 1470.
• La Putna se află și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, făcătoare de minuni. Datează din secolul al XV-lea . Potrivit tradiției, a fost adusă în Moldova de Maria de Mangop, a doua soție a lui Ștefan cel Mare.

Recomandări

Cum protejează Înalta Curte „intimitatea” inculpaților în fața anchetelor DNA și DIICOT. Lista VIP-urilor care au scăpat de interceptări acuzatoare

Mormântul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna

Mormântul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna este acoperit cu un baldachin din marmură albă. Are o inscripție încrustată pe lespede care arată că viteazul domnitor este ctitorul și ziditorul sfântului lăcaș. Alături de soția sa Maria, fiica lui Radu Voievod, iar din anul 1871, pe piatra sa funerară se află urna de argint, care, prin instalarea ei, a marcat împlinirea a patru veacuri de la sfințirea Mănăstirii Putna.

În 1966, la recomandarea UNESCO, cei 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Putna au fost sărbătoriţi pe plan mondial.

Program de vizitare

• Mănăstirea Putna, program sezon turistic (mai – septembrie)

Luni – Duminică: 08:30 – 20:00

• Mănăstirea Putna, program extrasezon (octombrie – aprilie)

Luni – Duminică: 09:00 – 17:00

Taxa de fotografiere/filmare exterior: 10 lei

• Descoperă cele mai frumoase mănăstiri din România

Legende despre Mănăstirea Putna

Legenda mănăstirilor lui Ștefan cel Mare

Potrivit unei vechi tradiții folclorice, după fiecare bătălie Ștefan cel Mare ar fi înălțat câte o biserică. De aceea, credea Ion Neculce, „câte războaie au bătut, atâte mănăstiri cu biserici au făcut”.

Acest lucru însă nu se confirmă, deoarece în primii nouă ani de domnie, Ștefan cel Mare a purtat mai multe războaie, dar nu a ridicat decât o singură biserică, și aceea insuficient atestată, la Probota, iar de la fundarea Mănăstirii Putna și până la înălțarea sigură a următorului edificiu bisericesc, respectiv, între anii 1466 – 1487, s-au mai scurs încă doua decenii, răstimp în care, de asemenea, nu a construit decât o singură biserică, la Rîmnicul Sărat, deși în acest interval s-au desfășurat cele mai multe și mai înfricoșătoare dintre bătăliile sale.

Potrivit celei mai răspândite legende referitoare la întemeierea mănăstirii Putna, alegerea acestui loc s-ar fi hotărât însă în cu totul alt chip și anume, cu arcul și săgeata… Acestea ar fi fost instrumentele de proiectare a edificiului, „compasul” și „rigla” cu ajutorul cărora s-au trasat coordonatele sale.

Ion Neculce, care a consemnat legenda în O samă de cuvinte, relatează astfel întâmplările: „Ștefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă Mănăstirea Putna, au tras ca arcul dintr-un vârvu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul în oltariu. Și este mult locu de unde au tras pană în mănăstire”.

Legenda lui Daniil Sihastru

Se spune că, odată, într-o noapte foarte întunecoasă, pe când Daniil Sihastru se ruga în adâncul chiliei sale de pe valea Vițeului, iar afară se amestecau urletele lupilor cu mormăiturile urșilor, ar fi sosit la el, să-i ceară găzduire, Ștefan-Vodă. Acesta, întorcându-se de la o vânătoare din munți, s-ar fi rătăcit prin partea locului.

Cu acel prilej, bătrânul sihastru, având sfat de taină cu voievodul, l-ar fi înduplecat să ridice în apropiere, pe frumoasa vale a Putnei, o mănăstire – mănăstirea Putna.

Legenda lui Dragos-Vodă

Într-o altă legendă a Mănăstirii Putna se spune că voievodul Dragoș, fiind învins cândva într-un război și rătăcind rănit prin țară, ar fi ajuns la aceeași chilie de pe valea Vițeului.

Acolo, un pustnic bătrân, cu barba albă și lungă până la brâu, care nu putea fi altul decât tot Daniil Sihastru, i-ar fi acordat găzduire și l-ar fi ospătat cu mălai fiert și rădăcini culese din pădure.

La miezul nopții, pustnicul 1-ar fi luat de mână pe Ștefan, ar fi ieșit eu el din chilie și i-ar fi arătat cu degetul către un anumit loc, întrebîndu-l de trei ori dacă vede ceva într-acolo. A treia oară, vodă i-ar fi răspuns că vede niște lumini. Sihastrul a precizat că acelea nu-s lumini ci îngeri și că locul respectiv este sfânt. Drept care, dacă vrea să-i biruie pe vrăjmași, trebuie să ridice acolo o mănăstire – Mănăstirea Putna. Ștefan a făgăduit că va ridica mănăstirea Putna, iar a doua zi si-a strâns oastea împrăștiată prin țară. A pornit din nou la luptă și astfel i-a învins pe dușmani.

Potrivit legendei, după dobândirea biruinței, si-a ținut, desigur, făgăduiala, construind Mănăstirea Putna.

Urmărește-ne pe Google News