3 comentariiMănăstirea din centrul capitalei este declarată monument istoric și un obiectiv turistic important pentru turiști.
Cuprins:
Mănăstirea Radu Vodă – scurt istoric
Mănăstirea Radu Vodă a fost ridicată de Alexandru al Doilea Mircea între anii 1568-1577. La vremea întemeierii, purta numele Sfânta Troiţă. Sfântul aşezământ a căzut în mâinile turcilor. După lupta lui Mihai Viteazul la Călugăreni, Sinan Paşa a fortificat-o cu palisade, cu valuri de pământ şi cu bastioane.
În octombrie 1595, după ce Mihai Viteazul a învins din nou turcii, Sinan Paşa s-a retras din faţa armatelor biruitoare, însă înainte de a pleca, a distrus toate fortificaţiile pe care le ridicase şi a dărâmat până în temelie Mânăstirea Sfintei Troiţe. Nepotul ctitorului, Vodă Radu Mihnea, care i-a lăsat şi numele a refăcut-o în 1614.
Apoi, veac după veac, zidurile i-au fost măcinate de cutremure, incendii şi decizii politice de sistematizare. Comuniştii au închis-o în 1960, dar Patriarhul Justinian a luptat să o restaureze, apoi a resfiinţit-o în 1979.
Clădirea internatului teologic a fost construită între anii 1894-1897 în locul vechilor case şi chilii, complet demolate. La începutul Primului Război Mondial, în 1916, în locul internatului a funcţionat un spital românesc al Crucii Roşii.
În timpul ocupaţiei, s-a instalat aici un spital german şi apoi unul bulgar. La plecare, bulgarii au devastat complet localul, luând lenjeria, vesela şi cărţile din bibliotecă şi au distrus mobilierul. Biserica a fost devastată, luându-i-se şi clopotele, încât, după război, a stat închisă câţiva ani pentru reparaţii.
În ianuarie 1949, la Mănăstirea Radu-Vodă s-a instalat al doilea Centru de cursuri pentru îndrumarea misionară a preoţilor, iar în februarie, acelaşi an, Şcoala de cântăreţi bisericeşti, după ce Seminarul Central fusese desfiinţat. Biserica a fost restaurată între anii 1968-1973, fiind adusă la forma iniţială, şi repictată între anii 1974-1977 în stil neo-bizantin.
Aşa sună pe scurt istoria mănăstirii Radu Vodă.
Mănăstirea Radu Vodă – locație și program de vizitare
- Adresa: Str. Radu Vodă, nr. 24A, Sector 4, Bucuresti, 040275, Romania.
- Program: În fiecare zi între orele 07:00 – 21:30
- Hram: Sfânta Treime (Sfânta Troiță), Sfântul Nectarie Taumaturgul
- Mijloace de transport: tramvaiele 15, 27, 30; autobuzele 104, 123, 124, 312, 385; Metrou, statia Piata Unirii.
- Descoperă cele mai frumoase mănăstiri din România
Ce poți vedea la Mănăstirea Radu Vodă din București
Mănăstirea Radu Vodă din București este importantă şi din punct de vedere arheologic. În apropierea mănăstirii se afla Casa Domnească al cărei scop era de a adăposti oaspeţi importanţi care se aflau în trecere în Capitală. Casa Domnească a rămas în picioare până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, spre sfârşitul secolului al XIX-lea ea dispărând.
Arheologii au adus la lumină fundaţiile şi o sală de peste o sută de metri în care se păstrează patru arce semicirculare, care susţineau etajele clădirii.
Moaștele de la Mănăstirea Radu Vodă
În prezent, la mănăstirea Radu Vodă sunt 20 de călugări şi 10 preoţi slujesc. Lor li se alătură anual mii de mireni care se închină la mormântul patriarhului şi la mormântul domnitorului Radu Vodă, dar mai ales la moaştele Sfântului Nectarie.
În anul 2002, mănăstirea a primit în dar, din insula Eghina, o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie care a devenit astfel al doilea ocrotitor al mănăstirii.
În toamna anului 2014, mănăstirea a primit un fragment din moaştele Sf. Mucenic Cuvios Efrem cel Nou de la Nea Macri, care au fost aşezate spre închinare în biserica mănăstirii într-o nouă raclă din argint.
Mormântul lui Radu Vodă
Biserica care poartă hramul Sfintei Treimi și a Sf. Nectarie mai adăpostește și două morminte în nișa dintre pronaos și naos. Ăn dreapta se află cel al ctitorului dintâi al mănăstirii Radu Vodă, iar în stânga cel al Patriarhului Iustinian, care a rectitorit-o în anul 1968, după ce regimul comunist o redusese la tăcere.
Fostele beciuri ale Casei Domnești
În 2017, în latura de vest a incintei mănăstirii, a fost construit un altar de vară şi s-au încheiat lucrările de consolidare şi restaurare la fostele beciuri ale Casei Domneşti, începute în anul 2015, acestea fiind transformate într-un muzeu – lapidariu.