Marea Caspică, un lac imens. Curiozități și lucruri surprinzătoare despre Marea Caspică

Descoperă curiozități și lucruri mai puțin știute despre Marea Caspică:

Despre Marea Caspică

Marea Caspică este, așadar, cel mai mare lac din lume. Ea este așezată la hotarul Europei și Asiei și este numită mare datorită dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspică are caracteristici comune atât mărilor, cât lacurilor. Este adesea catalogat ca cel mai mare lac din lume, deși nu este un lac de apă dulce. Conține de aproximativ 3,5 ori mai multă apă, ca volum, decât toate cele cinci Mari Lacuri din America de Nord la un loc.

Se învecinează cu Rusia la nord-vest, Azerbaidjan la vest, Iran la sud, Turkmenistan la sud-est și Kazahstan la nord-est.

Marea Caspică reprezintă, de fapt, un lac lipsit de scurgere, iar apa în el este salină, de la 0.05 % la gura de vărsare a râului Volga până la 11-13 % în partea sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aproximativ 28 m sub nivelul oceanului planetar. Suprafața Mării Caspice, fără Kara Bogaz Gol, măsoară 371.000 km pătrați, iar adâncimea ei maximă este de 1025 m.

Recomandări

Asociația cu activitate obscură care a atras într-un parteneriat Ministerul Transporturilor. ONG-ul primește bani din SUA să ajute persoane traficate

Extragerea petrolului

Marea Caspică este bogată în petrol și gaze naturale, ceea ce face accesul la ea să aibă mize mari. Aceste aspecte socio-culturale și politice complicate, precum și caracteristicile geografice și de mediu, fac din Marea Caspică un subiect fierbinte.

Extragerea petrolului în Marea Caspică a început în anul 1820, când pe peninsula Apșeronski a fost săpat primul puț de petrol. În jumătatea a doua a secolului XIX a început extragerea țițeiului în cantități mai mari, în scopuri industriale, pe aceeași peninsulă, iar apoi și pe alte teritorii.

Despre Kara Bogaz Gol

Pe țărmul estic al Mării Caspice se află un lac salin – Kara-Bogaz-Gol, care până în 1980 era un golf-lagună a Mării Caspice, unit de ea printr-o strâmtoare îngustă. În anul 1980 a fost construit un dig care despărțea Kara-Bogaz-Gol-ul de Caspică, iar în 1984 o construcție de evacuare a apei, în rezultatul căreia nivelul apei în Kara-Bogaz-Gol a scăzut cu câțiva metri. În 1992 strâmtoarea a fost restaurată, iar prin ea, din Marea Caspică, curge o cantitate mare de apă, care în Kara-Bogaz-Gol se evaporă. Zilnic, din Marea Caspică se varsă în Kara-Bogaz-Gol 8 – 10 km cubi de apă și circa 150 mii tone de sare.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Scurt istoric

Primele atestări documentare a Mării Caspice vin de la Herodot. Conform străvechilor anale armenești și iraniene, rușii navigau pe Marea Caspică încă din sec. IX – X p. Christos.

Marea Caspică, ca și Marea Neagră, Lacul Namak și Lacul Urmia, este o rămășiță a străvechii Mării Paratethys. A ajuns să nu mai aibă ieșire la mare în urmă cu aproximativ 5,5 milioane de ani, din cauza ridicărilor tectonice și a scăderii nivelului mării.

Datorită afluxului curent de apă dulce, Marea Caspică este un lac de apă dulce în porțiunile sale nordice și este cel mai salină pe malul iranian. În prezent, salinitatea medie a Mării Caspice este o treime din cea a oceanelor Pământului. Bazinul Kara Bogaz Gol, care s-a secat când fluxul de apă din corpul principal al Mării Caspice a fost blocat în anii 1980, dar de atunci a fost restaurat, depășește în mod obișnuit salinitatea oceanică cu un factor de 10.

Flora și fauna

Recomandări

Noi inundații de amploare în Spania. Zone de lângă Barcelona și Tarragona au fost acoperite de ape I VIDEO

Fiind o mare interioară, Caspica găzduiește numeroase specii de floră și faună marine indigene. Cele mai multe dintre acestea sunt specii protejate pentru a preveni daunele ecologice.

În această mare viețuiesc 100 de specii de pești, aici este concentrat cel mai mare număr de pești cartilaginoși, dar și de pești de apă dulce, precum crapul sau șalăul. Marea Caspică servește ca mediu de viață unor specii binecunoscute ca labanul, scrumbia, plătica, somonul, bibanul, știuca ș. a. Această mare mai adăpostește și o specie marină de mamifer – foca caspică.

Prin cercetările arheologice, cercetătorii au identificat posibile dovezi ale delfinilor, marsuinilor și balenelor în mare în urmă cu aproximativ 50.000 – 100.000 de ani.

Insule din Marea Caspică

În Marea Caspică se găsesc cca 50 insule de dimensiuni relativ mari, suprafața totală a cărora este aprox. 350 km pătrați. Cele mai mari insule sunt:

• Așur-Ada
• Garasu
• Gum
• Daș
• Zira
• Zeanbil
• Qur Dașî
• Hara-Zira
• Senghi-Mugania
• Cecenia
• Ciîgîl

Curiozități despre Marea Caspică

• Caviarul este o delicatesă scumpă savurată în întreaga lume, iar Marea Caspică este un loc important de creștere a acestor icre speciale. 1 kg de caviar de sturion albino se vinde cu 34.500 USD, în timp ce caviarul de sturion Beluga sălbatic se vinde cu peste 16.000 USD per kg.
• Cele mai multe corpuri de apă de astăzi au fost clasificate într-una dintre marile grupuri – oceane, mări, lacuri, râuri, pâraie și bazine (clasificate în continuare în suprateran, subteran etc.). Cu toate acestea, Marea Caspică este unică, deoarece nu a fost niciodată clasificată cu succes. Chiar și în 2018, un efort interguvernamental de a-i determina statutul nu a dat niciun rezultat.

• De-a lungul coastei vaste a Mării Caspice, care se întinde pe 7.000 de kilometri, 5 națiuni se învecinează cu aceasta. În nord se află țările Rusiei și Kazahstanului. În sud se află Iran, sud-est se află Turkmenistanul și sud-vest se află Azerbaidjan. Cea mai lungă graniță este cu Kazahstanul la peste 1400 km, urmată de Turkmenistan, Azerbaidjan, Rusia și, în sfârșit, Iran, la 728 km.

• Fiind un corp de apă bogat în resurse naturale, au existat în mod constant lupte teritoriale minore între cele 5 națiuni limitrofe. Începând cu anul 2000, se poartă discuții cu privire la demarcarea Mării. Principalele puncte de disputa au fost mineralele, zăcămintele de petrol și gaze, regiunile de pescuit. Țările fără ieșire la mare care se învecinează cu Marea sunt Turkmenistan, Kazahstan și Azerbaidjan. Pentru a se conecta cu alte națiuni prin Marea Neagră și Baltică, acestea depind de trecerea liberă prin râurile din Rusia, și anume Volga. Cu toate acestea, dacă este oferit accesul gratuit, atunci principala rută comercială a Rusiei va suferi din cauza congestiei și a inaccesibilității navelor către porturi. Acesta a fost un punct major de discuție în cadrul summit-urilor de-a lungul timpului.

Urmărește-ne pe Google News