ComenteazăPrima săptămână după Paşte mai este denumită şi Săptămâna Luminată. În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști, iar cei botezați erau numiti „luminați” și purtau haine albe în toată săptămâna următoare. De aici și numele de Săptămâna Luminată.
Tradiţii şi obiceiuri în Marţea Albă
Prima marţi după Paşte se numeşte Săptămâna Luminată şi este încărcată cu tradiţii şi obiceiuri. Se spune că în nu este bine să se lucreze, ci să se dea de pomană pentru a se cinsti memoria morţilor. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paste şi vin roşu.
O tradiţie spune că marţi, în ziua a treia zi de Paşte, se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui. În această zi de marţi, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pască “. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.
Tot în Marţea Albă au loc uscarea şi sfărâmarea Sfântului Agneţ (pâinea de împărtăşanie), sfinţit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta şi Marea Joi, din Săptămâna Patimilor. Al doilea Agneţ este uscat şi sfărâmat după o rânduială specială. După ce este sfărâmat, este aşezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agneţ este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtăşirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Marţea Albă sau Marţea Dracului sau Mătcălăul
În unele zone, Marţea Albă mai este cunoscută şi ca Marţea Dracului, o zi pentru poemnirea celor vii, dar şi celor morţi, dar şi drept Mătcălăul, un prilej de bucurie prin practicile de înfrăţire între copiii de până la 14 ani.
Mătcălăul este şi un prilej de bucurie, un simbol al vieţii, prin practicile de înfrăţire care-i sunt specifice. În această zi, copiii de până la 14 ani se duc la un pom înflorit pentru a se înfrăţi. Sub pom se aşază ouă roşii şi sare. De asemenea se pregatesc bucate pe care le vor mânca la final(mămăligă, omletă, cârnaţi).