Mimoza este o plantă decorativă deosebită, dar din ea se fac mai multe produse destinate sănătății pielii și nu numai.
Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.
Cuprins:
Informații și curiozități despre mimoză
Mimoza sau Mimosa pudica, așa cum are denumirea științifică, este o specie de plante tropicale din ordinul Fabales, familia Fabaceae.
Mimoza crește sub formă de tufe, are o tulpină lemnoasă și frunzele lenticulare se prind perechi.
Planta înflorește în iulie-august. Florile sunt mici, grupate în inflorescențe ușor globulare, de culoare roz sau violet. Florile prezintă patru petale mici, patru sepale minuscule și patru stamine. Staminele reprezintă partea cea mai proeminentă a florilor, dând acestora un aspect inedit.
Caracteristic plantei este reflexul de apărare: la atingerea plantei, scăderea temperaturii sau lipsei de lumină frunzele se restrâng. De aici provine zicala „sensibil ca o mimoză” sau în limba engleză „Touch-mee-not” – Nu mă atinge.
De asemenea, planta reacționează și la schimbările bruște de temperatură. Când plouă și se face frig, frunzele ei se strâng imediat, ca să nu fie rupte de picăturile grele de apă. În ghivece însă, are dimensiuni reduse și trebuie tăiată periodic pentru a-i controla coroana.
Mimosa pudica provine din America de Sud. Ea trăiește atât în păduri, cât și cultivată în grădini, chiar și în Europa. Pentru prima oară, semințe de mimoză au fost aduse în Europa de botanistul englez Joseph Banks.
Fiecare plantă poate produce până la 700 de semințe într-un an.
Mimoza – plantare și înmulțire
Mimoza pe poate înmulți cu ușurință prin semințe. Ea se va dezvolta bine, dacă îi vor fi asigurate condițiile corespunzătoare.
Pentru a cultiva mimoza, semințele se pun într-un substrat de înmulțire care se va menține ușor umed. O altă metodă de cultivare și înmulțire e cea prin butași, recoltați primăvara din lăstarii semilemnificați ai plantei.
Mimoza este o plantă foarte sensibilă la transplantare. Prea multă interacțiune cu ea o poate lăsa fără energie de refacere.
Îngrijire
Mimoza este o plantă sensibilă atât la atingere, cât și la condițiile de mediu.
- Udarea se va face regulat, astfel încât substratul să fie menținut la o umiditate constantă, însă nu trebuie să băltească apa.
- Fertilizarea se face în perioada de creștere activă, lunile mai-august, cu un îngrășământ special pentru plantele de interior cu flori.
- Lumina. Preferă poziționarea în locuri însorite, cu multă lumina. Pe timpul verii, poate fi mutată în exterior, într-o zonă cu soare.
- Temperatura. Se dezvoltă optim la temperaturi între 20-30 de grade, însă poate tolera și temperaturi mai scăzute – până la 10 grade Celsius.
Mimoza în ghiveci
Mimoza poate fi plantată și în ghiveci, mai ales dacă reușești să îi oferi condiții apropiate de cele din natură. Are nevoie de multă lumină, de pământ bun și umiditate.
Ghiveciul cu floarea de mimoză trebuie pus întotdeauna lângă fereastră, într-un loc în care planta primește soare dimineața. Vara însă este bine să nu stea direct în bătaia soarelui, deoarece razele îi afectează frunzele și se usucă. Umbra parțială este mult mai indicată în zilele caniculare. În ceea ce privește temperatura, trebuie să fie peste 20 de grade, dar cel mai bine se simte la 30.
De asemenea, mimoza este mare iubitoare de apă, iar pământul trebuie să fie păstrat umed în permanență.
Când muți planta în alt ghiveci, ai grijă să nu deranjezi prea mult rădăcinile, deoarece este sensibilă și se poate usca.
- Află și lucruri mai puțin știute despre liliac
Întrebuințări și beneficii ale florilor de mimoză
Din mimoză se fac numeroase produse, majoritatea utilizate în cosmetică, datorită beneficiilor pe care le are asupra pielii. Pe piață, în special în magazinele naturiste, se găsesc uleiul esențial de mimoză sau pudra de mimoză.
Mai multe studii au arătat numeroase substanțe biochimice implicate în contractilitatea frunzelor. Țesuturile proaspete dau nor-epinefrină, d-pinitol și b-sitosterol. Frunzele conțin alcaloizi. O mimosină alcaloidă a fost izolată din plantă. Testarea fitochimică preliminară a extractului de frunze de Mimoza pudica a arătat prezența componentelor bioactive, cum ar fi terpenoide, flavonoide, glicozide, alcaloizi, chinine, fenoli, tanini, saponine și cumarine, compuși cu numeroase beneficii pentru sănătate.
Mimoza stimulează producția de colagen, aceasta fiind și una din explicațiile pentru rapiditatea cu care vindecă rănile fără a lăsa cicatrici.
Produsele cu extract de mimoză sunt destinate tratării următoarelor afecțiuni, cu recomandarea medicului:
- acnee
- mâncărimi și iritații
- arsuri de gradul II și III
- zona zoster
- dermatoze
- psoriazis
- alergii cutanate
- pete și roșeață
- herpes.
De asemenea, uleiul esențial de mimoză poate fi folosit în aromaterapie pentru a diminua stresul, depresia și a crește libioul.
În plus, sunt dovedite proprietățile antibacteriene și antifungice ale mimozei – în urma cercetărilor cu diferite concentrații pe diferite ciuperci și bacterii, s-a dovedit a fi foarte eficientă în controlul acestora.