După ani de deficit de personal, spitalele primesc undă verde pentru 7.621 de angajări. Ce posturi vor fi scoase la concurs

Spitalele au nevoie de circa 2.000 de medici

Propunerile includ:

• 1.910 posturi pentru medici;
• 2.955 de posturi pentru asistenți medicali;
• 2.261 de posturi pentru personal auxiliar sanitar;
• 436 de posturi pentru alte categorii de personal medico-sanitar cu studii superioare;
• 59 de posturi pentru personal de cercetare.

Acest Memorandum a fost întocmit pe baza nevoilor reale transmise de unitățile sanitare și urmărește gestionarea responsabilă a resurselor publice. Ministerul Sănătății subliniază că măsura este esențială pentru funcționarea eficientă a sistemului de sănătate.

Spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă

Ministerul Sănătății consideră că aceste angajări sunt un pas crucial pentru consolidarea unui sistem medical capabil să răspundă nevoilor pacienților din România.

„Un sistem de sănătate performant are nevoie de profesioniști dedicați și de echipe medicale complete. Fără medici, asistenți medicali și personal medical suficient, spitalele nu pot funcționa la capacitate maximă, iar presiunea asupra celor care lucrează deja în sistem devine tot mai mare. Prin acest demers, îmi reafirm angajamentul de a susține unitățile sanitare și echipele medicale, astfel încât pacienții să primească servicii medicale de calitate”, a declarat ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila.

Val de concursuri în Sănătate. Ministerul deblochează posturile de conducere la Ambulanță, DSP-uri și spitale mari

Ministerul Sănătății a mai anunțat recent o acțiune amplă pentru ocuparea prin concurs a peste 70 de funcții de conducere din instituții-cheie. Sunt vizate serviciile de Ambulanță, Direcțiile de Sănătate Publică (DSP), dar și spitale de top din Capitală și din țară care au funcționat în ultimii ani cu conduceri interimare.

Conform datelor oficiale, reorganizarea la nivel de management va include:

• Funcția de director general al Institutului Național de Transfuzie Sanguină Prof. Dr. C.T. Nicolau (INTS).
• 42 de funcții de manager general pentru Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) și serviciile de ambulanță județene;
• 29 de funcții de conducere în cadrul Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) județene;
• Posturile de președinte și vicepreședinte ale Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS);

Jumătate din bugetul spitalelor din România se duce pe „influențe salariale”

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu un dezechilibru major în distribuția și utilizarea fondurilor publice. Deși sumele alocate au crescut, o parte covârșitoare din bugetul destinat asistenței spitalicești nu se transformă în servicii medicale propriu-zise pentru pacienți, ci acoperă majorările salariale stabilite Legislativ. Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), susține că mentalitatea populației de a ocoli medicina de familie și ambulatoriul de specialitate pune o presiune uriașă pe spitale.

Potrivit oficialului CNAS, românii preferă să „stea cu durerea” și să se prezinte direct la unitățile de primiri urgențe din centrele universitare. Din acest motiv, spitalizarea continuă și de zi rămâne destinația financiară majoră, absorbind 44,6% din întregul buget FNUASS pe anul 2025.

Dacă aproape jumătate din subtotalul spitalicesc (16,94 de miliarde de lei) este absorbit pasiv de aparatul salarial și administrativ sub formă de transferuri, restul bugetului destinat unităților sanitare cu paturi este fragmentat pe tipuri de servicii. Din banii care rămân efectiv pentru asistența medicală propriu-zisă a pacienților din spitalele generale (17,74 de miliarde de lei), grosul este alocat internărilor continue pentru cazuri acute (sistemul DRG), care primesc 11,07 miliarde de lei. Decontarea cazurilor de spitalizare de zi (investigații și proceduri rapide) cumulează 2,29 de miliarde de lei, în timp ce internările continue pentru bolnavii cronici (tariful pe zi de spitalizare) primesc 1,59 de miliarde de lei. În fine, la coada repartizării financiare din spitale se află radioterapia în regim de spitalizare de zi, cu 0,74 de miliarde de lei, și îngrijirile paliative, destinate pacienților în stadii terminale, care beneficiază de doar 0,24 de miliarde de lei , un segment controlat în proporție de 70,5% de furnizorii privați.

Una din cele mai mari schimbări din Sănătate: se renunță la criteriul finanțării după numărul de paturi

Începând din această vară, se va renunța definitiv la criteriul rigid al numărului de paturi, care intra în formula de finanțare a spitalelor. Banii vor fi acordați exclusiv în funcție de serviciile medicale efectiv oferite pacienților. Va fi o schimbare istorică în spitalele din România.

Oficialii CNAS au recunoscut că „este nevoie de o abordare mai eficientă în utilizarea fondurilor publice pentru a asigura accesul pacienţilor la servicii de calitate şi pentru a reduce risipa resurselor disponibile”. Pacienții nu se îmbolnăvesc după buget.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE