De altfel, cea mai gravă problemă a bolnavului român este lipsa medicamentelor
„În acest moment lucrăm la lista medicamentelor strategice, care sunt stabilite după anumite criterii, penultimul fiind costul şi ultimul cost-eficienţă. Medicamentele esenţiale sunt pe o listă OMS (Organizația Mondială a Sănătății – n.r.). E o listă cu foarte multe denumiri. Am preferat să lucrăm pe comisii şi fiecare comisie să stabilească pentru patologia pe care o reprezintă aşa-zisele medicamente strategice. În ceea ce priveşte mecanismul de preţuri, din 2015 nu s-au mai făcut corecţii de preţuri. Noi am avut un termen, 1 aprilie, să facem o corecţie. Pentru că am analizat foarte bine, nu mi s-a părut normal să fac o corecţie care ar fi fost cel puţin discutabilă şi am prorogat termenul până la 1 octombrie, stabilind criterii mai clare după ce am negociat cu producătorii şi distribuitorii. Am făcut câteva modificări, dar după ce vom avea lista medicamentelor strategice, vom lua şi alte decizii”, a declarat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, la Digi 24.
Recent, mai multe medicamente noi au fost incluse pe lista de compensate și gratuite pentru cancer, TBC, astm.
Iar trei medicamente generice pentru tratamentul HIV sunt, din acest an, în România.
Totuși, anunțul vină în plină criză a imunoglobulinelor, chiar dacă primele doze de imunoglobulină din Austria au ajuns în România, aduse prin Mecanismul de protecție civilă.
De altfel, această criză se poate repeta și pentru alte boli.123 de medicamente pot dispărea pînă la sfârșitul acestui an.
Cu toate acestea, România ar fi putut evita criza imunoglobulinei, dar autorităţile au ignorat producătorii autohtoni de medicamente.