Misiunea Spațială Apollo 11 – Se împlinesc 50 de ani de la primul pas pe Lună. Cum s-a desfășurat întreaga misiune

În anul 1953, Neil Armstrong s-a înrolat în celebra stație navală Pensacola. El este trimis ca pilot în războiul din Korea, iar într-o misiune de luptă este atacat de la sol și rănit. Pentru că nu a fost posibilă aterizarea în siguranță, Armstrong a fost nevoit să se catapulteze pentru a-și salva viața. Acesta aterizează în ocean și, după mai bine de o zi de plutire, reușește să ajungă la mal, acolo unde este salvat de un pluton de soldați americani.

Neil Armstrong și Buzz Aldrin – primii oameni care au pășit pe Lună acum 50 de ani.

După terminarea războiului, Armstrong a devenit pilot de teste pentru aviația americană, iar în anul 1960 s-a înscris în programul de pregătire al NASA. Urmează ani de instructaj, iar Armstrong primește și prima misiune: Gemini 5, urmată de alte două proiecte: Gemini 8 și Gemini 11. Misiunea din urmă a fost și ultima misiune în spațiu înainte de Apollo 11, cu aterizarea pe Lună.

Pe data de 16 iulie 1969, echipajul format din Armstrong, comandat, Buzz Aldrin, pilotul modulului lunar Eagle și Michael Collins, pilotul modului de serviciu, au început misiunea Apollo 11.

Cei trei s-au instalat în fața modului de comandă Columbia al navetei atașată rachetei lansatoare Saturn V și au pornit.
Racheta cu o lungime de 111 metri a fost lansată de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, iar după patru zile, la ora 20:18 GMT, Aldrin a confirmat faptul că modulul lunar Eagle s-a desprins de Columbia și a ajuns pe Lună.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Primul pas pe Lună – 20 iulie, ora 02:56

În data de 20 iulie, ora 02:50 GMT, Nei Armstrong a ieșit din modul pe o scară prea scurtă și a fost nevoit să sară pentru a ajunge pe solul lunar. A atins solul lunar la ora 02:56 GMT.

„Este un pas mic pentru om, dar un salt uriaș pentru omenire” – Neil Armstrong

O dată ajuns pe Lună, acestea au fost cuvintele comandantului. După aproximativ 20 de minute, pe Lună a coborât și Aldrin, iar timp de 2 ore, 36 de minute și 21 de secunde, astronauții au strâns aproximativ 22 de kilograme de roci pe care le-au adus pe Pământ.

O dată ajuns pe Lună, acestea au fost cuvintele comandantului. După aproximativ 20 de minute, pe Lună a coborât și Aldrin, iar timp de 2 ore, 36 de minute și 21 de secunde, astronauții au strâns aproximativ 22 de kilograme de roci pe care le-au adus pe Pământ.

Cât timp au stat pe Lună, astronauții nu au uitat să lase acolo, drept amintire, o placă de oțet inscripționată cu un mesaj de pace, dar și un drapel american semnat de președintele Richard Nixon. După confirmarea aselenizării, șeful statului a intrat în direct, de la Casa Albă, cu astronauții.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Pe data de 24 iulie, la 8 zile de la misiune (195 de ore, 18 minute și 35 de secunde) echipajul de astronauți s-a întors pe Pământ. Primul pas pe Lună a permis SUA să se impună în cursa spațială.

Primul pas pe lună – etapele misiunii

Lansarea și plasarea pe orbita lunară

Racheta Saturn V a fost lansată pe data de 16 iulie 1969, la ora 13:32 de la Centrul Spațial Kennedy. 12 Minute mai târziu, racheta a intrat pe orbită, iar după ce a mai parcurs încă o dată și jumătate orbita Pământului, motorul S-IVB a dus echipajul către adâncul spațiului, iar naveta a fost plasată pe traiectoria spre Lună. După 30 de minute, modulul de comandă s-a despărțit de ultimele elemente ale rachetei Saturn V.

Pe data de 19 iulie, Apollo 11 a trecut prin spatele Lunii pentru prima dată și a intrat în orbita lunară. Au urmat apoi 30 de orbitări, iar în tot acest timp echipajul a urmărit situl de aselenizare, în sudul Mării Liniștii (Mare Tranquillitatis).

Primul pas pe Lună – Aselenizarea Vulturului

Modulul lunar a fost denumit Vulturul, în cinstea păsării simbol a Statelor Unite ale Americii. Ulterior, vulturul cu cap alb a devenit și o parte proeminentă pe insigna misiunii.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Pe data de 20 iulie 1969 modulul lunar (ML) Eagle (Vulturul) a fost separat de modulul de comandă Columbia. În timpul coborârii, Armstrong și Aldrin au aflat că traversau cu 4 secunde mai repede punctele de reper decât era programat, iar asta însemna că vor aseleniza mai departe cu câțiva kilometri față de locul unde ar fi trebuit. Computerul pentru navigare și ghidare al modulului lunar a arătat două alarme neașteptate ale programului, 1202 și 1201, urmând ca Jack Garman, inginerul informatician să îi comunice lui Steve Bales, controlorul de zbor că totul este în regulă pentru a continua în siguranță coborârea.

Alarmele programului indicau, totuși, diferite situații administrative, iar asta însemna că acel computer nu era capabil să execute în timp real toate sarcinile și trebuiau amânate. Toate aceste erori nu erau de computer și nici de astronauți, ci erau cauzate dintr-o eroare a modului de pregătire a astronauților.

Apollo 11 a aselenizat cu mai puțin combustibil la bord față de celelalte misiuni, iar astronauții s-au confruntat cu o avertizare prematură privind cantitatea de combustibil. Ulterior, s-a descoperit faptul că alarma a fost provocată din cauza faptului că atracția gravitațională permitea o unsoare mai mare a combustibilului, iar un senzor nu a mai fost acoperit.

Pe tot parcursul coborârii, Aldrin i-a comunicat datele necesare lui Armstrong, iar cu puțin timp înainte de aselenizare, o alarmă l-a informat pe Aldrin că unul dintre cele patru vârfuri ale picioarelor Vulturului a atins suprafața lunară.

Programul întregii misiuni prevedea și o perioadă de odihnă de cinci ore, deoarece astronauții au fost solicitați încă de dimineața devreme, dar ei au decis să treacă peste perioada de odihnă și să înceapă pregătirile pentru ieșirea extravehiculară mai devreme.

Pregătirile au fost programate pentru două ore, dar au durat mai mult din cauza unor probleme cu închiderea sistemului portabil de menținere a vieții (PLSS).

Pe data de 21 iulie, anul 1969, ora 02:39, Armstrong a deschis trapa, iar la ora 02:51 a început coborârea de pe suprafața Lunii. A urmat o coborâre pe o scară lungă, Neil acționând totul cu un inel metalic pentru a putea desfășura echipamentul modular împachetat, dar și pentru a activa camera TV pe cealaltă parte a Vulturului, iar la ora 02:56 Armstrong a pus piciorul stâng pe suprafața Lunii.

Aselenizarea a fost surprinsă cu un sistem de televiziunea slow-scan, sistem care nu era compatibil cu televiziunile comerciale, iar ulterior, imaginile au fost preluate și filmate de o cameră TV convențională, care a redus semnificativ calitatea imaginilor.

“Praful de pe suprafața lunară este ca și pudra”, declara Armstrong.

El a fost primul pământean care a pus piciorul într-o altă lume, primul pas pe Lună, iar fraza care a devenit celebră și care putea caracteriza toată misiunea Apollo 11” „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”, a fost spusă la aproape șase ore și jumătate de la aselenizare.

Ulterior, pe Lună pășește și Aldrin, iar cei doi au început să testeze diferite modalități de a merge, multe dintre ele și foarte amuzante, cum ar fi săriturile de cangur. Niciun astronaut nu a avut probleme cu menținerea echilibrului, iar săritura a devenit mijlocul de deplasare preferat de către astronauți.

Astronauții au declarat ulterior că fiecare mișcare trebuie planificată cu șase sau șapte pași înainte, din cauza solului instabil, dar și că diferența de temperatură la soare față de cea de la umbră este insesizabilă la nivelul costumului, ci doar la nivelul caschetei.

Astronauții au înfipt steagul SUA în solul Lunar, a urmat o discuție cu președintele Richard Nixon, discuție ce ulterior a fost caracterizată drept “cea mai importantă convorbire telefonică făcută din Casa Albă”.

S-a montat echipamentul științific Apollo, apoi Armstrong a săltat aproximativ 120 metri depărtare de Vultur, pentru a putea face poze de pe marginea Craterului de Esti, iar Aldrin a colectat mostre cu ajutorul unui ciocan geologic. Aceea a fost prima și ultima folosire a ciocanului în timpul misiunii Apollo 11.

Ascensiunea lunară și întoarcerea de pe Lună

Aldrin a fost cel care a intrat primul în Modulul lunar. Cu mici dificultăți, astronauți au ridicat cutiile cu mostre cu o greutate de 21,55 kg de material de pe suprafața lunară, dar și filmele, folosind un cablu cu troliu. A urcat și Armstrong în Modulul lunar, iar după ce au trecut pe modul ce le permitea întreținerea vieții pe modulul lunar, astronauții au aruncat din obiectele utilizate pe suprafața lunară (pantofi, echipamente, sistem de întreținere a vieții, dar și altele pentru a micșora masa de decolare), au represurizat modulul lunar și au trecut la programul de somn.

Aldrin a rupt din greșeală întrerupătorul automat, fapt ce a stârnit îngrijorare la centrul de comandă deoarece era posibil ca motorul, care era conectat la întrerupător să nu mai pornească, iar astronauții să rămână pe Lună. Din fericire, un marker a reactivat întrerupătorul, iar după aproximativ 7 ore de odihnă, astronauții au fost treziți pentru a pregăti procedurile de reîntoarcere. După 2 ore și jumătate, la ora 17:54 a început ascensiunea.

Astronauții au lăsat în urmă instrumente științifice pentru experimentul de măsurare a distanței pe Lună – Pământ, cu ajutorul laserului, un seismograf pasiv pentru a măsura cutremurele de pe Lună, o inscripție, dar și semnăturile astronauților și președintelui Richard Nixon. Pe inscripție era următorul mesaj:

“Here Men From Planet Earth First Set Foot Upon the Moon, July 1969. A.D. We Came in Peace For All Mankind”.
“Aici omul de pe Planeta Pământ a pus pentru prima dată piciorul pe Lună, Iulie, 1969, d.Hr. Venim cu gânduri pașnice în numele omenirii”.

Mesajul României pe Lună

Astronauții au lăsat și un săculeț care conținea replica de aur a unei ramuri de măslin, simbol tradițional al păcii, dar și un disc de silicon care conținea mai multe mesaje de din partea liderilor de stat, inclusiv România prin vocea președintelui Consiliului de Stat al R.S. România, Nicolae Ceaușescu.

Mesajul semnat de Nicolae Ceauşescu a fost următorul: „Fie ca primul contact direct al omului cu Luna să contribuie la înfăptuirea aspiraţiilor de progres şi pace ale tuturor oamenilor de pe Pământ”.

Preşedintele american Richard Nixon a dăruit ţării noastre un drapel românesc care fusese purtat pe Lună şi înapoi de misiunea Apollo 11, precum şi câteva mici fragmente de rocă lunară. Aceste fragmente se găsesc astăzi expuse la Muzeul Naţional de Istorie din București

5 Lucruri mai puțin știute despre prima misiune pe Lună

Neil Armstrong a greșit replica celebră spusă la aterizare

“Un pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire” este replica deja celebră ce caracterizează evenimentul, însă aceasta pare că nu este replica exactă pe care astronautul trebuia să o spună la aterizare. În prima parte, Armstrong trebuie să spună “Un pas mic pentru un om”.

Steagul american a dispărut de pe Lună

Steagul plantat de către astronauți pe Lună în misiunea Apollo 11 a fost doborât de propulsoarele vehiculului și tocmai din acest motiv șansele ca acesta să se mai regăsească pe Lună sunt foarte mici. De asemenea, din cauza condițiilor de pe Lună, cel mai probabil steagul s-a dezintegrat.

Astronauții nu au avut asigurare de viață

Chiar dacă știau că se implică într-una dintre cele mai grele și periculoase misiuni din toate timpurile, toți cei trei astronauți nu au avut asigurare de viață deoarece costa prea mult și nu și-o puteau permite. Cei trei erau deja cunoscuți de foarte multă lume, așa că au apelat la o soluție alternativă. Ei au semnat sute de plicuri poștale, pe care le-au lăsat familiilor, iar în cazul în care nu se mai întorceau de pe Lună, aceștia să le vândă.

Cei trei au fost nevoiți să urmeze birocrația

La întoarcere, după ce au aterizat, cei trei astronauți au intrat în Statele Unite prin Hawaii, iar asta nu i-a scăpat de birocrația oricărui călător la întoarcerea în țară. Ei au trebuit să semneze o serie de documente, iar în câmpul în care era specificată zona din care ei au plecat, astronauții au scris Lună.

După aselenizare, Aldrin a recitat din Biblie și a băut vin

Acest detaliu a fost ținut secret deoarece NASA se afla în plin proces cu o ateistă, Madalyn Murray OHair, care a contestat în justiție faptul că echipajul misiunii Apollo 8 a citit fragmente din “Geneza”.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la primul pas pe Lună, jumătate de secol de când au fost rostite cuvintele celebre: “Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

sursa foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News