Misterele camerei secrete de la Biblioteca Viitorului din Norvegia: Texte noi scrise de autori celebri vor aștepta un secol înainte de a fi publicate

Ideea îi aparține artistei scoţiene Katie Paterson, în vârstă de 41 de ani, iar primul manuscris a fost donat în 2014. El a fost redactat de celebra scriitoare canadiană Margaret Atwood, în vârstă de 82 de ani. 

Biblioteca a fost inaugurată recent, într-o ceremonie desfășurată într-o pădure, la nord de Oslo, la care au participat peste 200 de persoane, printre care mulți scriitori consacrați. Pădurea tânără va furniza hârtia pentru publicarea volumelor.

Toți cei prezenți acolo știau că, în absența unei revoluții medicale, nu vor apuca să citească vreodată una dintre cele 100 de cărți strânse până acum. Dar nu s-au întristat, dimpotrivă. Sunt bucuroși la gândul că un astfel de proiect va crea o punte între generațiile de acum și cele viitoare. 

De altfel, scopul proiectului, după cum afirmă artista scoțiană, este acela de a extinde perspectivele oamenilor asupra timpului și datoria lor față de posteritate.

Un proiect pentru cei care încă nu s-au născut

Povestea scrisă în 2014 de Margaret Atwood, „Scribbler Moon”, la fel ca toate scrierile, va fi încuiată într-un sertar de sticlă, până în anul 2113, într-o cameră ascunsă a bibliotecii publice din Oslo, denumită Camera Tăcerii, ai cărei pereți sunt tapetați cu lemn, notează BBC.

Recomandări

Ioana Tănase, femeia care a călătorit singură cu motocicleta, din România până în Mongolia: „Țipam și plângeam de fericire, într-un peisaj de vis”

Și alți scriitori celebri au fost contactați cu rugămintea de a pregăti o carte ce va fi publicată abia peste un secol – romancierul englez David Mitchell (53 de ani), poetul islandez Sjón (59 de ani), scriitoarea de origine turcă Elif Shafak (50 de ani), scriitoarea sud-coreeană Han Kang (51 de ani) și poetul americano-vietnamez Ocean Vuong (33 de ani).

În acest an, autoarea din Zimbabwe Tsitsi Dangarembga (63 de ani) și scriitorul norvegian Karl Ove Knausgaard (53 de ani) au venit la ceremonia de inaugurare pentru a-și preda poveștile, potrivit sursei citate.

Fiindcă le-a fost interzis să dezvăluie amănunte despre conținutul lor, scriitorii au comunicat doar titlurile cărților: „Narini and Her Donkey” (Tsitsi Dangarembga) și „Blind Book” (Karl Ove Knausgaard).

„Este un proiect care nu se gândește doar la noi, acum, ci și la cei care nu s-au născut”, explică artista fondatoare.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

Longevitatea proiectului, asigurată printr-un contract

Anul acesta, longevitatea proiectului a fost asigurată, căci autoritățile locale au semnat un contract prin care se angajează ca ei și succesorii lor să protejeze biblioteca și pădurea în următorii 100 de ani, scrie BBC.

„Biblioteca viitorului este construită de multe mâini”, a afirmat Katie Paterson, care a subliniat că o întreagă comunitate s-a format în jurul acestei idei.  

Ceremonia de predare-primire a manuscriselor, din 12 iunie 2022, a fost una călduroasă, care a inclus muzică și lecturi de carte. Câțiva copii au asistat fascinați la deschiderea sertarelor de sticlă, din magicul depozit de lemn al Bibliotecii Publice din Oslo.

Însă proiectul depinde foarte mult de viitoarele generații, de propria capacitate de a evolua și de a se adapta în timp, potrivit BBC.

„Paterson și colegii săi au conceput-o astfel încât să le ofere generațiilor următoare posibilitatea de a alege cum să modeleze proiectul: ce autori să selecteze, cum să desfășoare ceremonia în fiecare an, pe cine să invite și, în cele din urmă, ce se va scrie pe coperțile cărților”, subliniază autorul articolului.

Mai mult, pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News