Gard în gard cu Vila cu Clopoței, muzeul lăsat bucureștenilor de Nicolae Minovici, se află o clădire nespus de frumoasă, atât pe dinafară, cât mai ales pe dinăuntru. Colecția de artă feudală înființată, îngrijită și făcută cadou generațiilor viitoare de inginerul Dumitru Furnică reprezintă un obiectiv neobișnuit și valoros în patrimoniul cultural al Capitalei.
Dumitru Furnică a fost fiul unei surori a lui Nicolae Minovici, care i-a plătit nepotului său studiile universitare. Așa se explică extensia Minovici adăugată numelui de familie – Nicolae l-a rugat să nu lase în urmă amprenta genetică a unei familii de oameni de artă și știință.
400 de planuri revizuite
Casa în stil Tudor a fost ridicată în anii 1941-1942 și are o particularitate care o deosebește de alte muzee sau colecții de artă – zidurile, tavanele, etajele și scările au fost toate proiectate pentru a găzdui exponatele și obiectele de mobilier. Bineînțeles, au exitat modificări pe parcurs, astfel că se vorbește despre faptul că arhitectul italian Vicenzo Canella a prezentat inginerului Furnică aproximativ 400 de schițe ale clădirii. ”Furnică a dorit să găsească modul optim de a pune în valoare toate lucrările strânse, fără să se înghesuie, cum se întâmplă uneori în cazul locurilor care mai întâi au fost case și abia mai apoi muzee”, spune muzeograful Constantin Cioancă.
Inclusiv biblioteca, achiziționată în 1936, care a aparținut unui castel din Viena, a fost inclusă de la bun început în planurile arhitecturale, motiv pentru care este perfect încadrată în încăperea sa. Volumele de pe rafturile sale au, în unele cazuri, aproape cinci secole vechime – mai exact niște tomuri care vorbesc despre nașterea Aragonului, datate 1548.
În 1945, casa a fost donată Academiei Române de soții Dumitru și Ligia Furnică. Inginerul a trăit până în 1982, iar soția sa, fostă avocată de renume, până în 2004. În timpul vieții amândoi au fost gazde bune celor ce le intrau în casă ca vizitatori necunoscuți. Muzeul are patru niveluri, dar numai două – parterul și etajul sunt vizitabile. Subsolul era rezervat încăperilor așa numite tehnice, iar la demisol erau bucătăria, băile, cămările.
Masa în vârstă de cinci secole
Unele dintre vitraliile fermecătoare care împodobesc ferestrele casei din cartierul Băneasa datează din secolele XIII-XV, dar sunt și unele care vin până în secolul XIX. Sunt de proveniență elvețiană, austriacă și germană, iar când lumina soarelui se filtrează prin ele, culorile care invadează casa devin de-a dreptul ireale. Mobilierul în stil Ludovic al XV-lea sporește eleganța locului, iar tapiseria Aubusson ocupă un perete imens al parterului. În living și în sala de masă se găsesc două mese de reflectorium, dintre care una veche de 500 de ani.
O piesă absolut deosebită este șemineul italian, singurul în stil renascentist toscan din România. Furnică, inginerul chimist care era însă pasionat de artă, fotografie, schi și golf, a mers vreo patru ani la fostul proprietar al șemineului, care voia să-l lase moștenire unor nepoți și care s-a lăsat înduplecat doar când a auzit că obiectul va face parte dintr-un muzeu viu. Casa și exponatele din miezul ei au atras, de-a lungul vremii, mai mulți actori care și-au turnat filmele aici. Printre aceștia, Andy Garcia în ”Modigliani”, dar și Steven Segal sau Wesley Snipes.
O grădină decupată din Anglia
Între bibliotecă și living stau două statui ale unor lei. Sunt replici de secol al XVI-lea ale leilor asociați familiei di Medici și care, la rândul lor, imitau niște statui de bronz din secolul al II-lea. Leii îl simbolizau pe apostolul Marcu, iar mingea de la picioarelor lor reprezintă întregul univers. Despărțind două încăperi importante, ei ”spun” de asemenea că aveam voie să ne rupem de carte și de învățătură și să pășim în spațiul rezervat recepțiilor și distracției.
Colecţia mai cuprinde piese de artă europeană, arme medievale şi moderne, opere ale unor pictori italieni, flamanzi, germani, volume rare. La etaj, unde ajungi urcând o scară în spirală, în fostul dormitor și budoar al soților Furnică este amenajată o mică expoziție cu lucrări artistice. Grădina absolut șarmantă cu iaz și băncuțe de piatră are acum ca priveliște jumătate vila lui Nicolae Minovici, jumătate zona corporatistă din zona Casei Presei Libere. Casa a costat 7.000.000 lei în aur, dublu și ceva în plus față de calculele inițiale ale inginerului Furnică. O sumă foarte mare și acum, și în anii `40.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 21