ComenteazăCuprins:
Nașterea naturală și miopia
Atunci când este justificată, procedura salvează vieți, dar este o intervenție chirurgicală majoră și vine cu numeroase riscuri, inclusiv decesul mamei, hemoragii și rupturi uterine și, în cazul sarcinilor ulterioare, nașterea unui copil mort sau nașterea prematură.
În consecință, de ani de zile se depun eforturi pentru a înțelege ce determină această tendință și pentru a identifica femeile care beneficiază de această intervenție în mod inutil.
Femeile cu miopie – dificultate de a vedea obiectele de la distanță (cunoscută și sub numele de miopie) ca urmare a creșterii ochiului prea lung din față spre spate, a unui cristalin prea gros sau a unor probleme de curbură a corneei – sunt supuse unui număr disproporționat de mare de cezariene, în special în Europa de Est.
Cercetătorii de la Spitalul Clinic Universitar Rijeka din Croația, de exemplu, au constatat că, pe o perioadă de 10 ani în cadrul spitalului, femeile cu miopie au avut de 1,5 ori mai multe șanse de a naște prin cezariană decât femeile care nu erau mioape.
Femeile care aveau nevoie de cele mai puternice lentile de prescripție au fost de aproape patru ori mai susceptibile de a face cezariană.
S-a crezut că, în timpul etapei de împingere a travaliului, femeile mioape ar putea fi expuse riscului de dezlipire de retină – o afecțiune în care retina se separă de stratul de dedesubt, în partea din spate a ochiului, ceea ce poate provoca pierderea permanentă a vederii sau orbirea.
Ce se întâmplă cu ochii în timpul nașterii naturale
Cu toate acestea, din punct de vedere mecanic sau fiziologic, nu există nicio legătură care să susțină acest lucru, spune Samer Elsherbiny, chirurg oftalmolog consultant la Spitalul Warwick, Marea Britanie. „Acesta este un mit urban răspândit”.
Acest mit persistă din mai multe motive. Persoanele care sunt foarte mioape pot avea retină mai subțire, care se poate rupe mai ușor dacă există modificări ale materialului gelatinos din interiorul ochiului, numit umor vitros, ceea ce duce la dezlipire.
Dar, deși presiunea venoasă din ochi crește atunci când o femeie împinge în timpul nașterii, explică Elsherbiny, această presiune nu are niciun efect asupra umorii vitreale.
Sarcina poate declanșa schimbări la nivelul ochilor și al vederii datorită fluctuațiilor hormonilor, metabolismului, retenției de lichide, circulației sângelui și sistemului imunitar.
Aceste modificări pot determina, de exemplu, creșterea grosimii și a curburii corneei, ceea ce poate modifica vederea. Prin urmare, optometriștii le sfătuiesc, în general, pe femeile însărcinate să amâne cumpărarea de ochelari noi până la câteva săptămâni după ce au născut și să amâne cu câteva luni luarea unei decizii privind intervenția chirurgicală LASIK – o procedură prin care medicii folosesc un laser pentru a modifica forma corneei.
Unii medici le sfătuiesc, de asemenea, pe femei să evite să rămână însărcinate în anul de după operație sau chiar să amâne cu totul operația corectivă a ochilor până după ce au avut copii, însă acest sfat ar putea fi depășit, spune Alejandro Fernández-Montero, medic de medicina muncii la Universitatea din Navarra, Spania, care a constatat în 2017 că femeile prezintă un risc mai mic de dezvoltare sau progresie a miopiei în timpul sarcinii3.
În timpul travaliului, femeile sunt adesea încurajate să efectueze manevra Valsalva – expirație forțată în timp ce căile respiratorii sunt închise – pentru a crește presiunea din piept și din stomac în vederea împingerii.
Această creștere a presiunii nu cauzează dezlipirea de retină, dar poate duce la ruperea capilarelor din ochi și la afectarea vederii, o afecțiune cunoscută sub numele de retinopatie Valsalva. Dar, în general, nu este gravă și, de obicei, se remediază de la sine.
Chiar și femeilor însărcinate cu probleme oculare preexistente, cum ar fi retinopatia diabetică, o afecțiune cauzată de un nivel ridicat de zahăr în sânge care deteriorează retina, nu li se recomandă în mod obișnuit cezariana, spune Janet Sunness, specialist în retină și director medical al Richard E. Hoover Low Vision Rehabilitation Services din Towson, Maryland.
Acest sfat se extinde, de asemenea, la femeile aflate în stadiile mai avansate ale bolii, când vasele de sânge anormale pot duce la sângerări sau la dezlipirea retinei. „Dovezile nu sunt suficient de puternice pentru ca acestea să facă o cezariană”, spune Sunness.
Dar lipsa dovezilor nu a împiedicat numeroase femei să facă cezariană pentru că au o afecțiune oculară.
Cezariana, un pas inutil pentru femeile care au miopie
Numărul exact este greu de precizat, dar, în 2010, cercetătorii din Polonia au raportat că 2% (100 din 4.895) dintre cezarienele efectuate între 2000 și 2008 la Spitalul Universitar Dr. Jan Biziel nr. 2 din Bydgoszcz au fost efectuate în urma unei recomandări scrise din partea unui oftalmolog.
În aproape jumătate din cazuri, problemele oculare au fost singurul motiv al procedurii, miopia fiind în fruntea listei de motive oftalmologice.
Se depun eforturi pentru a reduce numărul de cezariene efectuate din cauza afecțiunilor oculare.
În 2003, ca urmare a rezultatelor studiului croat, care a arătat că aproape 40% dintre femeile cu miopie mare dintr-un spital erau supuse cezarienelor, directorul de atunci al departamentului de obstetrică și ginecologie al spitalului, Oleg Petrović, a schimbat politica spitalului pentru a spune că miopia mare nu este suficientă ca motiv pentru o cezariană.
Pentru a se asigura că această decizie nu a afectat în mod negativ nici afecțiunile oculare ale femeilor, nici rezultatele sarcinii, Petrović a efectuat un al doilea studiu între 2003 și 2007, la care au participat 240 de femei.
Echipa sa a arătat că, indiferent dacă femeile aveau miopie mică, medie sau mare, schimbarea de politică nu a crescut numărul de complicații oculare.
În 2015, Spitalul Universitar Trnava din Slovacia a încetat în mod similar să mai efectueze cezariene din motive oftalmologice. Între 2010 și 2014, înainte de instituirea noii politici, cezarienele legate de afecțiuni oculare, cum ar fi miopia, reprezentau 1,8% din toate operațiile de acest tip din cadrul spitalului.
Cu toate acestea, în unele locuri, practica rămâne frecventă, cum ar fi în zonele rurale și în spitalele mici din România, unde atât medicii, cât și pacienții sunt obișnuiți cu această practică, spune Corina Taban, oftalmolog la Spitalul Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu din București.
Este de datoria obstetricienilor care sunt familiarizați cu această problemă să își educe colegii, spune Petrović.
Întreruperea legăturii defectuoase dintre miopie și cezariană, spune el, „ar putea duce la reducerea numărului și frecvenței cezarienelor în întreaga lume, precum și la o îmbunătățire a mortalității și morbidității materne”.
Sursa foto: 123rf.com
Totul despre operația de cezariană