Descoperă lucruri interesante și curiozități despre nevăstuică:
Cuprins:
Cum arată nevăstuica
Nevăstuica, specie a cărei denumire științifică e Mustela nivalis, este o specie de animale carnivore din genul Mustela, familia Mustelidae, aceeași din care fac parte dihorul, vidra și bursucul.
Nevăstuica are corpul lung și suplu, cu picioare scurte în raport cu lungimea trupului. Corpul este acoperit pe partea dorsală de o blană de culoare brună, iar ventral de culoare albă gălbuie. La unele specii se schimbă culoarea blănii în funcție de anotimp. Nevăstuica este foarte asemănătoare cu hermelina, însă este de dimensiuni mai mici.
Masculii au o lungime cuprinsă între 15-26 centimetri, la care se adaugă lungimea cozii de doar 4-8 centimetri. Greutatea variază între 60-150 grame. Femelele nevăstuică sunt o idee mai mici, atingând doar 32-80 grame. Nevăstuica are o blăniţă roşcat castanie, cu partea din față. alb curat. Linia de demarcaţie între coloritul ventral şi cel dorsal este ondulată, acest detaliu fiind unul important în diferenţierea ei de ruda ei foarte asemănătoare dar mai mare, hermelina.
Ce mănâncă nevăstuica
Nevăstuicile se hrănesc aproape exclusiv cu rozătoare precum şoarecii, şobolanii, hârciogii, popândăii, gerbilii şi iepurii de vizuină. Nu refuză nici păsări, şopârle sau broaşte. În cazuri foarte rare ruşesc să doboare cocoşi de munte sau iepuri de câmp.
Conformaţia lor corporală este adaptată pentru urmărirea şi uciderea prăzii în adâncul vizuinelor, dar pot vâna excelent şi la suprafaţă. Şoarecii sunt ucişi pe loc cu o muşcătură precisă la baza craniului prin care este secţionată coloana vertebrală
Ele sunt animale foarte agile, iuți și agresive, și vânează animale care pot să-i depășească mărimea corporală.
Unde trăiește nevăstuica
Nevăstuica este cel mai mic mamifer carnivor și este nativă din Eurasia, America de Nord și Africa de nord.
În ţara noastră are încă o răspândire largă, fiind întâlnită, potrivit descopera.ro, din Delta Dunării până aproape de golul montan. Preferă totuşi, terenuri uscate cu tufişuri dese, mărăcinişuri, grămezi de lemne şi pietre, unde-şi poate găsi urgent adăpost, zone cu frunze uscate, margini de păduri, poieni, dar şi pe lângă case şi gospodării, îndeosebi în şure, hambare, căpiţe de fân şi glugi de coceni. Tot acolo îşi stabileşte şi vizuina.
Cu exepţia sezonului de împerechere care durează din martie în august, nevăstuicile duc o existenţă singuratică. Gestaţia durează în medie 5-7 săptâmâni, fără perioadă de latenţă cum au celelalte specii de mustelide din zonele reci şi temperate. La sfârşitul perioade de gestaţie, nevăstuica aduce pe lume între 6-8 pui care sunt lipsiţi de vedere între 22-25 zile.
- Descoperă lucruri interesante și despre alte animale sălbatice din România
Curiozități despre nevăstuică
- Au o toleranţă mare la temperaturi scăzute, dar nu tolerează căldura. Căldura excesivă îi poate fi fatală. Iarna, nevăstuicile sunt foarte haioase când se joacă prin zăpadă.
- Nevăstuicile rămân calde prin scăderea metabolismul și indoindu-se în forma de în bila în interiorul vizuinelor lor.
- Nevăstuicile se înţeleg bine cu animalele mai mari, gen câini sau pisici însă nu se înţeleg bine cu rozatoarele şi păsările.
- Nevăstucille sunt drăguțe la aspect, dar sunt, de asemenea, feroce. Asta pentru că au metabolisme super-rapide și trebuie să omoare și să mănânce aproximativ jumătate din greutatea lor corporală în fiecare zi.
- Nevăstuicile sunt foarte amuzante. Se numără printre animalele uşor de dresat. Le poţi învăţa să „cerşească” atenţie, să facă tumbe, să iasă la plimbare în lesă. Au o speranţă de viaţă între 7 şi 10 ani şi sunt companioni ideali pentru o persoană activă, care are nevoie de un prieten vesel.
- Masculii sunt cei mai „mirositori”. De regulă, atunci când nevăstuicile sunt foarte stresate sau se află în perioada de împerechere, pot emana mirosuri puternice şi neplăcute.
- Masculul devine foarte agresiv în perioada de împerechere şi emană un miros greu de suportat. În cazul femelelor, acestea pot face anemie dacă nu se împerechează.