O astfel de expresie întâlnită foarte frecvent în exprimarea de zi cu zi este „nordul gordian”, însă mulți dintre cei care o folosesc nu cunosc originea sau semnificația ei. Așadar, de unde provine această expresie și când putem să o utilizăm?

Ce este nodul gordian?

Expresia „nodul gordian” își are originea în anul 333 î.Hr, în perioada cuceritorului macedonean Alexandru cel Mare.

Legenda spune că, într-o bună zi, în timp ce înainta spre Asia, acesta a intrat în fruntea armatei sale în capitala Frigia, Gordium din Turcia zilelor noastre.

La intrarea în oraş, Alexandru Macedon a zărit un vechi car cu boi care rămăsese în același loc unde legendarul rege Midas îl păstrase în palat cu patru secole în urmă și care îi adusese fiului acestuia Gordias titlul de rege al frigienilor.

La acest car, devenit simbol al regalităţii, nodul care lega oiştea de jug era atât de bine meşteşugit din coajă de coarnă încât capetele nu puteau fi găsite, motiv pentru care nodul nu fusese niciodată desfăcut.

De fapt, un istoric roman avea să descrie mai târziu acel nod drept „mai multe noduri toate atât de strânse încurcate încât era imposibil să vezi cum erau fixate”.

Alexandru cel Mare taie nodul gordian

Cine și cum a desfăcut nordul gordian?

Se spune că un oracol prevestise că acela care va izbuti să desfacă nodul, care mai târziu avea să fie denumit mai târziu „nodul gordian”, va deveni stăpânul peste întreaga Asia.

Ajungând în Frigia cu trupele sale, Alexandru Macedon, află de această profeție și pentru că visa să cucerească această împărăţie se apucă să dezlege nodul.

Și a încercat, nu o dată, ci de două ori, ba chiar de trei ori. Cu toate acestea, nu a reușit, iar nodul a rămas nedesfăcut. Însă dorința acestuia era atât de arzătoare încât nu s-a lăsat păgubaș.

Harta cu imperiul lui Alexandru cel Mare din Grecia până în India în 334-323 î.Hr

El s-a dat înapoi doi pași, a exclamat „nu contează modul în care aceste frânghii vor fi dezlegate”, după care a scos sabia și a tăiat în cele din urmă nodul.

O altă legendă spune că Alexandru cel Mare a scos pur și simplu un știft care trecea prin jug slăbind suficient de mult nodul încât să-l poată desface.

Indiferent de metoda pe care a folosit-o, tânărul rege a fost imediat aclamat de soldații săi, dar și de frigieni deoarece a reușit să „dezlege” puzzle-ul antic.

Profeția a dat roade în cazul lui Alexandru cel Mare, care a continuat să cucerească Egiptul şi fâşii mari din Asia înainte de moartea prematură la vârsta de 32 de ani.

Ce semnifică expresia „nodul gordian”?

Datorită popularității de durată a legendei lui Alexandru cel Mare, expresia „nodul gordian” a intrat în vocabular ca fiind o prescurtare pentru un obstacol complicat sau insolubil.

Una dintre primele apariții ale nodului gordian s-a produs în piesa lui William Shakespeare „Henric al V-lea”, în care personajul principal este lăudat pentru capacitatea sa de a „dezlega” nodurile gordiene ale politicii.

De asemenea, expresia „tăierea nodului gordian” este folosită pentru a descrie o soluție creativă, categorică și neașteptată la o problemă sau o situație complicată aparent de nerezolvat.

Cu alte cuvinte, în momentele în care ne lovim de o situație dificilă sau întâmpinăm greutăți în rezolvarea unei probleme complicate ne folosim de expresia „nodul gordian” pentru a găsi o soluţie imediată.

Foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News