O altfel de vacanță: doi timișoreni au pedalat din Grecia până acasă. „Nu mai e presiunea timpului. Stăm cât vrem și pornim mai departe”

Radu Ticiu merge de câțiva ani cu bicicleta, iar soția lui a descoperit plăcerea pentru pedalat în afara orașului chiar în pandemie. La 52, respectiv 47 de ani, cei doi soți din Timișoara vor să descopere Europa în lung și-n lat, dar nu din mașină, ci pe biciclete.

„Totul s-a întâmplat super spontan pe undeva pe la începutul anului, cred că în 2-3 ianuarie ne uitam la documentare și am prins ceva despre un râu care curge undeva între Norvegia și Finlanda. Am urmărit povestea, am constatat că e foarte aproape de Capul Nord și am ajuns la concluzia că nu e atât de greu de ajuns acolo cu zboruri low-cost”, ne-a povestit Radu.

Cei doi soți au vrut să sărbătorească solstițiul de vară pe bicicletă, de la Capul Nord spre casă. S-au documentat, și-au făcut traseul, au luat biletele de avion, însă restricțiile din Norvegia impuse în pandemie i-au făcut să se reorienteze.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

„Trăind cu planul ăsta de a face cursa de la extremitatea nordică a continentului până în Timișoara, am zis că facem anul ăsta bucățica dinspre nord, anul viitor pe cea dinspre sud, încă vreo 2-3 ani facem un Istanbul, Portugalia, să spunem că în patru cinci ani am pedalat Europa în lung și-n lat. Dacă tot am ratat bucata nordică, am zis hai să facem bucata sudică. Am constatat că din perspectiva costurilor nu e o problemă să ajungi în Creta, care, printr-o insulă micuță, e cel mai sudic punct al Europei. Gavdos e insula, un soi de Vama Veche a Cretei, o chestie superboemă, slab amenajată turistic”, a mai povestit Radu pentru Libertatea.

Cu chef de pedalat și bagaje de 15-20 de kilograme fiecare, cei doi soți au pornit din apropierea Gavdos spre Timișoara în 14 iulie. Au ajuns acasă în 26 iulie. Au pedalat 700 și ceva de kilometri, pentru că unele trasee nu le-au putut face cu bicicletele. Toată povestea nu a fost o cursă, așa că Radu și Maria au profitat de tot ce le-a ieșit în cale. Fie că era o plajă care le făcea cu ochiul, fie că era un obiectiv turistic. Au dormit mai mult pe plajă și doar de trei ori în pensiuni.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

„Am avut zile în care am făcut doar 20-30 de kilometri, pentru că am dat de plaje faine. Ziua cea mai turbată a fost ultima, de la Belgrad la Timișoara, când am făcut 160 km în 11 ore. Cu 15-20 de kilograme de bagaj pe bicicletă, asta însemnând cort, saci de dormit. Doar trei nopți am dormit la hotel”, ne-a mai spus biciclistul.

Traseul celor doi timișoreni a fost Grecia – Macedonia – Serbia – România. Distanța gândită de ei pe traseu era de vreo 1.600 de kilometri, dar au fost nevoiți să se reorienteze în funcție de diferite situații. De exemplu, un șofer grec de autocar nu a vrut să le care bicicletele, așa că punctul A a fost orașul-port Pireu, care a fost principalul port maritim al Atenei în Antichitate.

„Am făcut undeva pe la vreo 700 km pe bicicletă, între Pireu și Timișoara. 700 pedalați pe bune, am mai pedalat recreațional prin Creta. Eu pedalez de-adevăratelea de vreo trei ani și jumătate și soția mea Maria, de vreun an și ceva. Am început să pedalăm împreună în timpul pandemiei, făceam ture săptămânale prin județ. Ne place să mergem în zone puțin mai îndepărtate. Ieșim pe șosea, dar de foarte multe ori constatăm că terminăm pe drumuri neasfaltate. Mai obișnuim să ieșim și prin Serbia”, ne-a mai povestit Radu.

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

Biciclistul a pedalat anul acesta, în total, peste 3.000 de kilometri, iar Maria, soția lui, are cam 2.000 km făcuți cu vehiculul pe două roți.

Iar experiența din Grecia-Timișoara doar le-a deschis orizonturile și mai mult. Au văzut ce înseamnă un concediu altfel.

„Cel mai fain a fost că am scăpat cumva de «fast tourism» (turism rapid – n.r.) și am putut decide pe moment, văzând că plaja arată fain, ok, ne oprim, intrăm în apă, stăm cât vrem și pornim mai departe. Super fain a fost faptul că scapi de presiunea timpului, am mers și am vizitat un sit arheologic venind din Grecia prin Macedonia. Așa, cu mașina, ești întotdeauna cu piciorul în accelerație, dorind să ajungi acasă”, mai spune el.

„Super fain a fost că am putut să comparăm cumva infrastructura velo, am rămas uimit de ce e la dispoziția ciclistului în Belgrad. Noi tot vorbim de Olanda, dar în Belgrad, de exemplu, există lifturi de biciclete care te coboară până la nivelul falezei Dunării, au tot felul de spirale care te urcă. E cumva provocator să circuli prin Atena, cunoscută ca un loc destul de turbulent în privința traficului, am constatat că poți să mergi pe șosea fără să te înjure șoferii”, ne-a mai povestit Radu.

Cei doi soți au rămas impresionați de oamenii pe care i-au întâlnit pe drum. În satele din Grecia, Macedonia sau Serbia, toți localnicii au fost foarte deschiși cu ei și chiar le-au făcut mici cadouri: de la legume crescute de ei în grădini până la ciocolată.

Radu Ticiu nu a calculat câți bani a cheltuit în concediul pe bicicletă, dar crede că a cheltuit mult mai puțin decât într-un concediu normal. Iar experiența cântărește mult mai mult. Timișorenii nu renunță la ideea de a pedala din Norvegia la Timișoara, din punctul terminus al Europei continentale.

„Anul viitor poate reușim să facem Capul Nord – Timișoara, e cumva «steaua polară». Trebuie făcuți mai de-a binelea, cumva a fost o școală tura asta”, a completat biciclistul.

Ce înseamnă, de fapt, pedalatul pentru cei doi soți?

„Înseamnă libertate, o cale extrem de simplă de a ajunge în natură, posibilitatea de a «degusta» foarte molcom și domol lucrurile, posibilitatea de a ne autodepăși, de a rămâne uimiți de cât de mult poți face. Înainte de tura asta, nevastă-mea a fost destul de neîncrezătoare, cum să faci 60-80 km zi de zi. În medie suntem pe acolo și cu vârful de 160 km pe zi. Până atunci aveam 130 recordul, fiecare, împreună făcuserăm. Sunt interacțiuni super faine cu oameni, pentru care «vizitatori» de genul ăsta sunt un condiment pentru o viață oarecum plată, în mici localități în care nu te întâlnești cu foarte multă lume din afară”, ne-a mai povestit Radu.

El speră că, în timp, vor reuși să construiască relații cu cicliști din Serbia și Ungaria.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 20

Urmărește-ne pe Google News