Cuprins:
Pregătiri pentru o viitoare pandemie
„Pandemia COVID-19 a demonstrat, de asemenea, că zicala „un lanț este la fel de puternic ca veriga sa cea mai slabă” este valabilă și în sectorul sănătății. Din păcate, „forța lanțului” s-a dovedit a fi foarte diferită între țările UE”, susțin cercetătorii.
Aceștia au analizat 36 de parametri, printre care forța de muncă din domeniul sănătății, disponibilitatea tehnologiei medicale și a medicamentelor, decesele excesive și povara bolilor, precum și planificarea strategică pentru sectorul sănătății, pentru a vedea care sunt țările cel mai bine și cel mai prost pregătite pentru o viitoare pandemie.
Dacă țări precum Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Germania și Danemarca se numără printre cel mai bine pregătite state pentru o astfel de amenințare, România, alături de Bulgaria, Polonia, Letonia și Slovacia se numără printre statele aflate la coada listei.
Mai puțini bani pentru sănătate în România
România nu cheltuie atât de mulți bani pentru asistența medicală, în timp ce în vestul Europei se pune accent pe o bună finanțare a sistemului medical.
Aproximativ 1.470 de euro alocă în medie statul român pe cap de locuitor pentru asistența medicală, față de media europeană de 1.860 de euro. În schimb, Germania cheltuie 5.091 de euro, Norvegia – 4.745 de euro, Austria – 4.518 euro, Olanda – 4.445 de euro, iar Suedia – 4.177 de euro pe cap de locuitor pentru sănătate.
În plus, avem o infrastructură de sănătate mai slab dezvoltată, de aceea, așteptăm mai mult pentru a avea acces la îngrijire medicală. Potrivit Eurostat, țara noastră are cele mai multe decese din boli ce pot fi prevenite.
În 2020, au fost 358 de decese la 100.000 de locuitori din cauze prevenibile și 235 de decese la 100.000 de locuitori din cauze tratabile. Media UE este de 180 de decese prevenibile la suta de mii de locuitori și 92 de decese din cauze tratabile la suta de mii de locuitori.
În 2021, România a avut cele mai multe decese din cauze prevenibile din UE, respectiv 658 de decese la suta de mii de locuitori, față de 294 media europeană.
Totodată, est-europenii așteaptă mai mult timp pentru a avea acces la noile medicamente față de restul cetățenilor. În țara noastră sunt disponibile 17% din medicamentele aprobate în UE, iar timpul mediu necesar pentru ca noile medicamente aprobate de UE să devină disponibile este de aproape 26 de luni.
Chiar dacă bugetele pentru sănătate au fost majorate după pandemia de COVID-19 în Europa Centrală și de Est, încă se alocă mai puțini bani pentru acest domeniu decât în vestul Europei.
Dacă o nouă pandemie ar veni astăzi, datele arată că țara noastră se plasează pe locul patru din coada clasamentului din punctul de vedere al pregătirii.
Viitoarea pandemie stă la pândă
Dr. Emilian Popovici a subliniat pentru Libertatea că „nimeni nu poate spune când va avea loc o nouă criză globală”.
Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, avertiza în primăvară că nu putem exclude apariția unei viitoare pandemii, iar problema se pune despre „când” va apărea, nu „dacă”.
Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie a explicat care sunt „factorii-cheie” care ar putea contribui la apariția următoarei pandemii.
Concret, este vorba despre evoluția continuă a bolilor infecțioase, globalizarea și ușurința de a călători, factorii de mediu și schimbările climatice, dar și creșterea rezistenței antimicrobiene.
Virusurile și bacteriile „se pot adapta, pot suferi mutații, ceea ce poate duce la apariția de noi tulpini care să fie mai virulente sau mai rezistente la tratamentele existente”, spune expertul, astfel pot apărea manifestări ale bolilor pe scară largă.
Virusurile călătoresc cu avionul
Și modul în care călătorim este important pentru apariția unei viitoare crize de sănătate globală.
„Ușurința, viteza și frecvența deplasărilor permit bolilor infecțioase să se răspândească rapid dintr-o zonă geografică în alta, ceea ce face dificilă limitarea focarelor. Afirmația că în secolul XXI bolile infecțioase se deplasează cu avionul, nu este deloc exagerată!”, atrage atenția dr. Emilian Popovici.
De altfel, factorii de mediu, schimbările climatice și defrișările contribuie la riscul de apariție a unei viitoare pandemii.
„Defrișările și urbanizarea pot aduce oamenii în contact mai strâns cu fauna sălbatică, crescând probabilitatea ca bolile zoonotice – specifice unor animale – să se răspândească în populațiile umane”, adaugă medicul epidemiolog.
Vulnerabili în fața potențialelor pandemii
O altă problemă la nivel global este reprezentată de creșterea rezistenței la antibiotice.
„Dacă este lăsată necontrolată, rezistența antimicrobiană ar putea face tratamentele existente ineficiente, lăsând lumea vulnerabilă la infecții netratabile și la potențiale pandemii”, evidențiază Emilian Popovici.
Pentru a fi pregătiți pentru o nouă criză globală trebuie „să rămânem vigilenți și proactivi”, consideră expertul.
„Investiția într-o infrastructură robustă de sănătate publică, sisteme de supraveghere și cercetare dezvoltare pentru noi vaccinuri și tratamente sunt esențiale pentru atenuarea impactului potențialelor focare de boli viitoare”, a mai spus dr. Emilian Popovici.
Nu trebuie să uităm nici de colaborarea la nivel internațional pentru detectarea timpurie a bolilor infecțioase.
„Deși este imposibil de prezis cu exactitate când va avea loc următoarea pandemie, este clar că riscul este mereu prezent”, concluzionează vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Pandemia de COVID-19 a provocat 67.237 de decese în țara noastră.