Ora de iarnă 2024. La noapte se dă ora înapoi

De ce se trece la ora de iarnă

Conceptul de schimbare a orei are o istorie mai îndelungată, însă pentru prima dată a fost introdus oficial la începutul secolului al XX-lea, în special în timpul Primului Război Mondial, ca o măsură de economisire a combustibilului necesar pentru menținerea luminii artificiale. În multe țări, această practică a fost adoptată ulterior în mod oficial și s-a stabilit o rutină de schimbare a orei de două ori pe an.

Înainte de schimbarea orei, în luna septembrie se întâmplă și echinocțiul de toamnă. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiul de toamnă. Pe data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă în mod oficial sfârșitul verii. După data de 23 septembrie, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, iar asta se păstrează până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie.

Ideea principală din spatele acestui sistem este economisirea energiei prin ajustarea orei pentru a beneficia cât mai mult de lumina naturală a zilei, în special în lunile de vară.

În prezent, trecerea la ora de iarnă este un fenomen global, dar care nu este adoptat în toate țările. Aceasta presupune revenirea la fusul orar standard după o perioadă în care s-a folosit ora de vară, care este cu o oră înainte față de timpul standard.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Scurt istoric al trecerii la ora de iarnă

Schimbarea orei a fost aplicată, așa cum am văzut, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie și 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 , apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă temporar şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945. La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional, din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

România a aderat pentru prima dată la ora de vară în anul 1932. După ce ora de vară a fost introdusă în România, a funcţionat anual, până în 1939. Din 1 aprilie 1940, ora 0.00, până în 2 noiembrie 1942, ora 3.00, ora de vară a fost în vigoare permanent. Apoi, din 1943, s-a renunţat la ea. A fost reintrodusă abia în regimul Ceauşescu, începând cu 1979.

Această practică este reglementată de o directivă a Uniunii Europene, iar România, ca stat membru al UE, respectă aceste reglementări. Totuși, în ultimii ani, s-a discutat intens la nivelul UE despre posibilitatea eliminării schimbării sezoniere a orei. În 2018, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea orei, dar implementarea acestei decizii a fost amânată.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Ora de iarnă 2024 – când se dă ora înapoi

În România, schimbarea orei are loc de două ori pe an: în ultima duminică din martie se trece la ora de vară, iar în ultima duminică din octombrie se revine la ora de iarnă (care este ora oficială standard).

Ora de iarnă 2024: în ultima duminică din octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 devine ora 3:00. Mai exact, vom trece la ora de iarnă 2024 în noaptea de 26, spre 27 octombrie. Aceasta aduce România înapoi la ora standard a fusului orar în care se află, respectiv UTC+2 (Ora Europei de Est).

Cum vor circula trenurile când se trece la ora de iarnă 2024

Trecerea la ora de iarnă 2024 nu modifică mersul trenurilor în vigoare, anunţă CFR.

În noaptea de 26/27 octombrie 2024, când ora 04.00 devine ora 03.00, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 04.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 04.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinație.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei de Est oficială se face în aceeaşi zi de 27 octombrie 2024, între staţiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.

Pe ce fus orar se află România

Conform Convenției privind fusurile orare, ora exactă pentru fiecare punct de pe Terra este sincronizată la același minut și aceeași secundă, diferența de timp fiind cu o oră mai mare pentru fiecare 15 grade de longitudine. Numerotarea acestor fusuri orare pornește de la meridianul de origine care trece prin Greenwich (Anglia), în direcția pozitivă a estului.

Astfel, în Europa, ora Europei de Vest este fusul orar 0, ora Europei Centrale este fusul orar 1, iar ora Europei de Est este fusul orar 2, pe care se află și România. De asemenea, sistemele orare de vară și de iarnă ajustează ceasurile cu câte o oră primăvara și, respectiv, toamna pentru a profita de orele de lumină naturală, aflăm de pe site-ul Ora-exactă.ro.

Țările în care nu se schimbă ora

Până în prima parte a anului 2017, din cele 192 de țări ale lumii, mai bine de 100 au refuzat să schimbe ora. În ceea ce privește motivele, acestea sunt diverse, inclusiv religioase.

Statele care au refuzat să treacă de la ora de iarnă la ora de vară și invers sunt situate pe toate continentele lumii, pornind din Africa și terminând cu Europa.

• Africa – din cele 54 de țări de pe continentul african, doar trei au decis să schimbe fusul orar: Namibia, Tunisia și Egipt. Restul de 51 nu schimbă niciodată ora, printre care Somalia, Kenya, Congo, Gabon, Tanzania sau Guineea Ecuatorială.
• America de Nord și de Sud – Venezuela, Ecuador, Panama, Guatemala, Nicaragua, Columbia, dar și alte țări mai mici nu mai vor să treacă prin schimbarea orei. În SUA nu se trece la ora de vară sau ora de iarnă în Arizona și în Insulele Hawaii. Ora nu se schimbă nici în provincia canadiană Ontario.
• Asia – aici, ora nu se schimbă în următoarele țări: Japonia, Vietnam, Afganistan, India, Singapore, Filipine, China, Coreea de Nord, Coreea de Sud şi Irak. De asemenea, în această listă se înscriu și unele foste republici sovietice situate în Asia Centrală.
• Europa – cele patru țări europene care nu schimbă niciodată ora sunt Turcia, Belarus, Rusia și Islanda.
• Australia – aici ceasurile se schimbă doar parțial. Queensland și Australia de Vest aderă la același fus orar atât pe timp de iarnă, cât și de vară.

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă 2024

Trecerea la ora de iarnă are efecte complexe asupra indivizilor și societății. Deși scopul inițial a fost economisirea energiei, în prezent beneficiile sunt contestate, iar impactul asupra sănătății și productivității este intens dezbătut.

În plus, studiile au arătat că impactul schimbării orei asupra economisirii energiei este relativ redus în prezent. Odată cu avansul tehnologic și folosirea tot mai răspândită a iluminatului eficient energetic, precum becurile LED, economiile de energie realizate prin schimbarea orei sunt minime.

Din acest motiv, multe țări, în special din Uniunea Europeană, au discutat despre eliminarea acestei practici în viitor. Totuși, până la implementarea unei decizii definitive, populația continuă să se adapteze anual la această schimbare de oră.

Trecerea la ora de iarnă afectează ritmul circadian, adică ceasul biologic intern care reglează ciclurile somn-veghe ale organismului.

Odată cu trecerea la ora de iarnă, zilele devin mai scurte și lumina naturală este mai puțin prezentă. Acest fenomen poate agrava simptomele de tulburare afectivă sezonieră (SAD), o formă de depresie care apare în special în lunile de toamnă și iarnă. Lipsa luminii solare suficiente afectează producția de serotonină (hormonul fericirii) și poate duce la o stare generală de apatie, tristețe și oboseală.

În primele zile după schimbarea orei, mai ales la trecerea la ora de iarnă, multe persoane resimt o scădere a productivității la locul de muncă. Oboseala acumulată și dezorientarea temporară pot afecta capacitatea de concentrare și eficiența în sarcinile zilnice.

Rutinele zilnice sunt perturbate, în special în cazul familiilor cu copii mici, care au un program strict legat de somn, școală și activități extrașcolare. De asemenea, persoanele în vârstă pot avea mai multe dificultăți în adaptarea la noul program.

Ora de iarnă ne afectează prin faptul că se decalează ceasul interior și anumite persoane sunt mai sensibile la astfel de schimbări, explică dr. Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie și Ventilație NonInvazivă.

„E cam același lucru ca atunci când călătorim într-o zonă cu un fus orar diferit. Sunt anumite persoane care nu au nici o problemă și tolerează bine schimbările și alte persoane care au nevoie de câteva zile pentru a se adapta. În principiu, o persoană, un adult sănătos se poate adapta cam în 2-3 zile la această schimbare de oră”, a declarat Răzvan Lungu pentru Libertatea. 

Schimbarea orei poate duce la somnolenţă, consideră specialistul, iar somnolența poate să aibă diverse alte efecte, cum ar fi pierderea puterii de concentrare, oboseală a doua zi, cefalee, durere de cap. Medicul le recomandă celor care se adaptează mai greu la schimbarea de oră, să îşi decaleze ora de trezire treptat, cu 10 – 15 minute în fiecare zi, cu o săptămână înainte.

„De asemenea, recomand, ca odată cu schimbarea orei, să nu ne mai gândim că ora pe care o vedem pe ceas este de fapt cu o oră mai devreme, trebuie doar să o luăm ca atare. Se mai poate folosi și melatonina câteodată, administrată la culcare, în cazul în care vrem să dormim un pic mai devreme cu o oră. Un alt lucru, evident, este bine să păstrăm o igienă bună a somnului, să nu mâncăm mult înainte de culcare, să nu consumăm alcool, să evităm stimulentele, cum ar fi cofeina, nicotina”, a continuat el.

Vezi și Cum ne afectează organismul și somnul trecerea la ora de iarnă. Interviu cu dr. Răzvan Lungu, medic somnolog

Cum să te adaptezi mai ușor când trecem la ora de iarnă 2024

Este normal să ai nevoie de câteva zile pentru a te adapta la ora de iarnă. Fii indulgent cu tine însuți și nu te forța prea mult în această perioadă de tranziție. Pentru a-ți fi mai ușor, iată câteva lucruri de care poți să ții cont:

Cu câteva zile înainte de schimbarea orei, încearcă să mergi la culcare și să te trezești cu 15-20 de minute mai devreme sau mai târziu (în funcție de direcția schimbării). Această adaptare treptată ajută organismul să facă tranziția mai ușor.

Chiar și după schimbarea orei, încearcă să mergi la culcare și să te trezești la aceeași oră în fiecare zi. Acest lucru ajută la stabilizarea ritmului circadian și reduce senzația de oboseală.

Exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți calitatea somnului și pot ajuta la reducerea stresului. Totuși, încearcă să nu faci exerciții intense cu puțin timp înainte de culcare, deoarece acestea pot stimula organismul și îngreuna adormirea.

Practicile de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă sau yoga, pot ajuta la reducerea stresului și la îmbunătățirea calității somnului. Gestionarea stresului este esențială pentru a face față mai bine schimbării orei și a evita oboseala excesivă.

Vezi şi alte sfaturi despre cum să te adaptezi la ora de iarnă 2024!

Descoperă și 10 obiceiuri zilnice care îți pot îmbunătăți starea de spirit

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News