19 comentariiDescoperă specii de păsări care nu zboară și ce caracteristici au:
Cuprins:
Păsări care nu zboară
Este un fapt binecunoscut că majoritatea păsărilor pot zbura. Unele păsări zboară pentru a prinde prada, în timp ce altele zboară pentru a scăpa de prădători. Oricum, capacitatea de a zbura este una dintre caracteristicile definitorii ale majorității păsărilor.
Cu toate acestea, există un subset de păsări cărora le lipsește această abilitate. Există câteva specii de păsări care nu pot zbura deloc și își trăiesc întreaga viață pe pământ. În timp ce unele dintre aceste păsări au fost vânate până aproape de dispariție, altele continuă să prospere și să prolifereze. În acest articol, vom discuta despre câteva dintre aceste păsări unice care nu pot zbura. Iată, deci specii de păsări care nu pot zbura:
Pinguinul imperial
Pinguinul imperial este una dintre cele mai recunoscute păsări care nu pot zbura din lume. Pinguinii imperiali trăiesc doar în Antarctica. Masculii și femelele incubează pe rând un singur ou și hrănesc puii până când se pot îngriji singuri. Pinguinii imperiali sunt cea mai mare specie de pinguini.
Penajul lor apare negru pe fețe și spate, alb pe burtă și galben în jurul gâtului. Capabil să-și țină respirația până la 20 de minute, se pot scufunda la adâncimi de 1.755 de picioare. În timp ce sunt scufundați, vânează hrană, inclusiv crustacee, krill, pești și calmari.
Kakapo – Bufnița papagal
O pasăre endemică în Noua Zeelandă, kakapo (Strigops habroptilus), cunoscut și sub numele de papagal bufniță, este un papagal mare, care nu poate zbura.
Inițial s-a crezut că pasărea kakapo era înrudită cu papagalii de pământ și papagalii de noapte din Australia, dar studiile recente au respins această teorie. Se pare că a evoluat pentru a ocupa o nișă ecologică umplută în mod normal de mamifere. Iar singurele mamifere terestre originare din Noua Zeelandă sunt 3 specii de lilieci.
Deși, kakapo nu poate zbura, are picioare foarte puternice și este un alpinist excelent, capabil să urce în vârful celor mai înalți copaci. De acolo se poate „parașuta” câțiva metri, sărind și desfăcând aripile.
Kakapo este pe cale critică de dispariție și în anii 1970 se credea că a dispărut. A fost implementat un program de conservare pentru a muta păsările rămase pe insule fără prădători, deși încercările nu au avut întotdeauna succes. Kakapo au o diversitate genetică foarte scăzută și, în consecință, o fertilitate scăzută, astfel încât eforturile de conservare s-au concentrat recent pe gestionarea împerecherilor prin inseminare artificială.
Emu
Emu este al doilea cea mai mare dintre păsările din lume. Originari din Australia, ei trăiesc în savane și păduri, deși tind să evite regiunile aride. Cu picioarele lor lungi și puternice, pot alerga până la 30 de mile pe oră. Penajul lor variază în funcție de mediul în care se află, dar, în general, este de culoare maro-bej, cu note de negru și rugină. Emu se hrănesc în timpul zilei și mănâncă o dietă din semințe, ierburi, fructe și insecte.
Spre deosebire de majoritatea păsărilor, masculii sunt singurii responsabili pentru construirea cuibului și incubarea ouălor. În plus, femelele emu acționează de obicei mai agresiv decât bărbații și se pot lupta. Deși sunt enumerați ca specie cu îngrijorare minimă, ei se confruntă cu amenințări din cauza pierderii habitatului, coliziunilor din trafic și prădătorilor invazivi.
Struțul
Struțul este cea mai masivă pasăre existentă din lume. Datorită dimensiunilor lor, se numără printre păsările care nu pot zbura. Cu toate acestea, ei încă își folosesc aripile pentru echilibru atunci când aleargă, precum și pentru spectacolele în care curtează perechea. Au rămas două specii vii de struți, ambele trăind în sălbăticie în Africa.
Penajul lor este în mare parte negru, deși au pene albe la coadă. Pot alerga cu până la 43,5 mile pe oră, ceea ce îi face cea mai rapidă pasăre de pe uscat. În plus, ei depun și cele mai mari ouă dintre orice animal pe uscat. Dieta lor constă în principal din ierburi și plante, deși mănâncă și nevertebrate și unele reptile.
Kiwi, specie a cărei denumire științifică e Apteryx australis este o pasăre care nu zboară. Este cea mai mică dintre păsările nezburătoare. Cercetătorii Universității Adelaide din Australia susțin că pasărea Kiwi și pasărea elefant din Madagascar au evoluat dintr-un strămoș comun în urmă cu aproximativ 50 de milioane de ani.
Kiwi are mărimea unui pui de găină, având 45-54 centimetri lungime și cântărește 2,5-3,5 kilograme. Penajul păsării de găină are culoare maronie și un aspect ce seamănă mai degrabă cu blana. La baza ciocului, pasărea kiwi are mustăți pe care le folosește la atingere, fiind foarte importante deoarece are ochii mici și un văz foarte slab.
Takahe sau notornis
Cunoscută și sub numele notornis, takahe este originară din Noua Zeelandă. Cândva se credea dispărută în sălbăticie, populația sa, în 2019, era de aproximativ 418 de indivizi. Sunt păsări care zboară, însă sunt masive și puternice,
Penajul lor apare albastru închis pe cap și burtă și albastru și verde mai deschis pe aripi și spate. Ei trăiesc în regiunile de pășuni muntoase în timpul verii și coboară la altitudini mai joase iarna. Deși sunt extrem de teritoriale și solitare, takahēs se reproduc pe viață și pot trăi până la 18 ani în sălbăticie. Ele trăiesc în principal dintr-o dietă de ierburi, lăstari și insecte.
Weka
O altă pasăre care nu poate zbura, tot din Noua Zeelandă, este Weka. Deși posedă aripi mici, ineficiente, și-au adaptat picioare puternice. Penajul lor este maro cu nuanțe de negru și gri. Î
Coada unui weka este mică și aproape întotdeauna se mișcă, ceea ce este caracteristic acestor specii. Ele trăiesc în păduri, dune de nisip, zone de coastă stâncoase și pajiști din Noua Zeelandă. Dieta lor constă în principal din ierburi, frunze, semințe și fructe de pădure. În prezent, IUCN le listează drept specii vulnerabile din cauza prădării de către prădători invazivi și a pierderii habitatului.
Cazuarul
Cazuarul este o altă pasăre care nu zboară. Trei specii existente se găsesc în Noua Guinee, nordul Australiei și Insulele Aru. Printre păsările care nu pot zbura, cazuarii se bucură de o reputație înfricoșătoare și poartă, de asemenea, numele de „cea mai periculoasă pasăre din lume”. Acest titlu este câștigat din cauza dimensiunii sale mari, ghearelor ascuțite și naturii agresive atunci când este încolțit sau amenințat.
Aripile lor mici se termină în penuri tari, keratinoase, care arată asemănător cu ale unui porc-spinos, dar fără ghimpe. Cazuarii au pe cap o cască mare, aurie sau albastră, care crește odată cu vârsta și o barbă albastră pe gât. Capabil să alerge cu până la 30 de mile pe oră, cazarii pot sări și pe distanțe lungi și să înoate bine. Cea mai mare parte a dietei lor constă din fructe, precum și mici nevertebrate, păsări, șobolani și pești.
Descoperă și cele mai interesante specii de păsări din Delta Dunării