ComenteazăDescoperă care sunt tradițiile cele mai importante de Paștele catolic:
Cuprins:
Paștele catolic 2022 este sărbătorit duminică, 17 aprilie, cu o săptămână înainte de Paștele ortodox.
De ce Paștele catolic și cel ortodox se sărbătoresc la date diferite
Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu dată schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an.
În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi. Acest calcul duce la o anumită periodicitate în diferența dintre Paștele ortodox și Paștele catolic.
Specific, după 2 sau 4 ani în care diferența este 0-1 săptămâni, urmează un singur an în care diferența este de 4 sau 5 săptămâni. Un astfel de exemplu îl reprezintă Paștele în 2013, 2016, 2021. Explicația este că, în acești ani, luna plină care cade după 3 aprilie este diferită de luna plină care cade după 21 martie.
Când pică Paștele catolic în următorii ani
- Paștele catolic 2023 – duminică, 9 aprilie
- Paștele catolic 2024 – duminică, 31 martie
- Paștele catolic 2025 – duminică, 20 aprilie
- Paștele catolic 2026 – duminică, 5 aprilie
- Paștele catolic 2027 – duminică, 28 martie
- Paștele catolic 2028 – duminică, 16 aprilie
- Paștele catolic 2029 – duminică, 1 aprilie
- Paștele catolic 2030 – duminică, 21 aprilie
Tradiții și obiceiuri de Paștele catolic
În Sâmbăta Sfântă, Biserica meditează în tăcere şi rugăciune pătimirea şi moartea lui Hristos. În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Hristos Înviat.
Cele mai importante momente din noaptea de Înviere sunt binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările speciale adresate lui Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
În duminica Paştelui, Papa Francisc celebrează, în fiecare an, prima sa mesă de Înviere, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi. Suveranul Pontif va rosti în zeci de limbi tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi”.
Există și multe tradiții și obiceiuri care nu au legătură cu cele religioase. În multe locuri, copiii pornesc la „vânătoare de ouă” pentru a găsi ouăle ascunse în case sau grădini. Apa de Paște este specială și de ea se leagă multe tradiții, în Transilvania fiind cunoscut obiceiul mersului „cu stropitul” sau „cu udatul”. Stropitul fetelor nemăritate este un obicei care se practică în multe dintre satele din Ardeal.
Stropitul este practicat, de regulă, de popoarele cu origine germanică. Acest obicei are loc şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera. De aici vine şi denumirea Paştelui în germană, „Ostern”.
Printre alte obiceiuri de Paşte la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.
În Italia, în a doua zi de Paşte, se face un concurs cu ouă. În Germania, de Paşte se decorează casele cu ramuri înmugurite, cu flori şi cu salcie, iar copacii sunt împodobiţi cu ouă. Copiii se întrec în rostogolirea ouălor colorate prin grădină sau le ciocnesc, precum ortodocşii.