Pasul Prislop – curiozități despre cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali

Pasul Prislop: file de istorie

Pasul Prislop nu este doar un simplu drum de legătură între două regiuni istorice, ci și un loc de poveste, unde natura, istoria și tradițiile se împletesc armonios. Indiferent de sezon, o călătorie prin această zonă promite experiențe de neuitat pentru pasionații de drumeții, alpinism și natură, dar și pentru turiștii ocazionali.

Încă din cele mai vechi timpuri, Pasul Prislop a avut o importanță semnificativă, fiind folosit ca rută comercială pentru caravanele care transportau mărfuri între comunitățile din nordul țării, Maramureș și Bucovina. De asemenea, datorită poziției sale strategice, acest pas a fost folosit și în scopuri militare în diferite perioade istorice.

În martie 1241, în timpul Marii Invazii Mongole, un grup de tătari a traversat Pasul Cârlibaba către Transilvania, iar o parte dintre aceștia s-au desprins și au coborât prin Pasul Prislop către Maramureș. Mult mai târziu, în timpul primului și celui de-al Doilea Război Mondial, această regiune a fost scena unor lupte intense între armatele aflate în conflict, permițând mișcarea cu rapiditate a trupelor și echipamentelor de luptă între fronturi.

De altfel, urmele luptelor pot fi văzute și astăzi, în această zonă fiind numeroase tranșee și buncăre. În plus, în apropierea trecătorii se află un cimitir al eroilor, unde sunt îngropați 136 de soldați căzuți la datorie în cele două conflagrații mondiale, dar și Mănăstirea „Schimbarea la Față”, care a fost ridicată în cinstea acestora.​

Recomandări

Cât costă un kilogram de căpșuni românești în piață? „Lumea e supărată că prețurile sunt mari, dar ce să facem?”

Unde se află Pasul Prislop

Pasul Prislop este o trecătoare montană, cea mai înaltă din Carpații Orientali. Situată pe drumul național DN18, la o altitudine de 1.416 metri, aceasta face legătura între regiunile istorice Maramureș și Bucovina, mai exact Vișeu, Moisei și Borsa, respectiv Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava).

Trecătoarea se află între Munții Rodnei, care se întind către sud și găzduiesc cel mai mare vârf al acestei grupe carpatine, vârful Pietrosul Rodnei (2.303 m), și Munții Maramureșului, situați la nord. Pasul Prislop se desfășoară pe creasta care leagă Preluca Tătarilor de vârful Știol, care atinge o înălțime maximă de 1.611 metri.

Din punct de vedere geografic, Pasul Prislop este poziționat între orașul Borșa, aflat la vest, și satul Șesuri, parte a comunei Cârlibaba, situată la est. Partea pasului dinspre Maramureș este mai abruptă, trecătoarea continuându-se spre sud cu o pantă mai domoală. Cu o lungime de aproximativ 50 de kilometri, acest drum oferă călătorilor priveliști impresionante asupra Obcinelor Bucovinei, Munților Rodnei și izvoarelor Bistriței Aurii, aflăm de pe enciclopedia virtuală Wikipedia.

Singura cale ferată îngustă cu aburi din Europa

Recomandări

Ion Iliescu rămâne fără certificatul de revoluționar, „ajutat” în mod decisiv de Marian Moroșanu: „Cum a ieșit el împotriva regimului, dacă făcea parte din marea elită?”

În timpul Primului Război Mondial, în jurul anului 1915, armata austro-ungară a construit, folosind prizonieri ruși, o cale ferată care făcea legătura între Borșa și Iacobeni, trecând prin Pasul Prislop. În perioada în care linia feroviară a funcționat, în zonă a fost ridicată o așezare temporară, care era formată din barăci și iluminată cu ajutorul unor generatoare electrice.

După ce administrația regiunii a fost preluată de către Regatul României, calea ferată a fost abandonată. Cu toate acestea, infrastructura a fost reutilizată în perioada interbelică pentru dezvoltarea liniei cu ecartament îngust de pe valea râului Vaser. Situată la Vișeu de Sus, la doar câțiva kilometri sud de granița cu Ucraina, aceasta este ultima cale ferată forestieră cu aburi din Europa.

Folosită de oameni de sute de ani pentru exploatarea lemnului, aceasta este cunoscută astăzi sub denumirea de Mocănița, fiind exploatată și turistic și clasată ca monument istoric.

Ce poți vizita în zona Pasului Prislop

Recomandări

Viața, sfârșitul, funeraliile și însemnătatea păcătosului Papa Francisc

Orașul Borșa. Situat la câțiva kilometri de Pasul Prislop, Borșa este renumit pentru pârtiile sale de schi, dar și pentru poziționarea sa la poalele Munților Rodnei, care face din oraș o adevărată poartă de acces către numeroase rezervații naturale și trasee turistice montane. Băile minerale de aici sunt cunoscute pentru proprietățile lor terapeutice, fiind recomandate în tratarea afecțiunilor reumatice și respiratorii.

Parcul Național Munții Rodnei. Acesta este al doilea cel mai mare parc național din țară, având o suprafață totală de 47.202 hectare. Din punct de vedere etnografic, zona se împarte în două regiuni distincte: Maramureș, la nord, și Năsăud, la sud. Ambele păstrează tradițiile, obiceiurile străvechi și elementele arhitecturale specifice zonei. Rezervația găzduiește numeroase specii rare de floră și faună, multe dintre ele fiind protejate. Cel mai înalt punct de aici este Vârful Pietrosul Rodnei, care are o altitudine de 2.303 m, fiind cel mai înalt punct din masiv și, totodată, cel mai înalt vârf din lanțul Carpaților Orientali. Traseul spre acest vârf pornește din Borșa, conform Itinerant.ro.

Cascada Cailor

Situată în apropierea Borșei, Cascada Cailor este considerată una dintre cele mai impresionante căderi de apă din România, având o înălțime de aproximativ 90 de metri. Accesul la această atracție naturală se poate face pe trasee montane accesibile, oferind drumeților o experiență pitorească în inima naturii.

Monumentul Preluca Tătarilor. În apropierea Pasului Prislop se află acest monument, care a fost înălțat în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare din Borșa în anul 1717, marcând un moment important din istoria acestei zone.

Mănăstirea „Schimbarea la Față” Prislop. Situată chiar în vârful trecătorii, la 1.413 de metri altitudine, această mănăstire ortodoxă a fost construită în memoria soldaților căzuți în lupte, în cele două războaie mondiale. Piatra de temelie a fost pusă în 1999, iar obştea aşezământului a amenajat aici şi un monument al eroilor căzuţi în război. Tot aici există și un han cu același nume.

Biserica de lemn din Băile Borșa. Ridicată în anul 1718, aceasta se distinge prin cele două pridvoare suprapuse și prin acoperișul structurat pe două niveluri. Lăcașul de cult păstrează până în prezent picturile murale originale, care au fost în 1765.

Biserica de lemn din Mănăstirea Moisei. Aflată la poalele muntelui Pietrosul Rodnei, pe valea Izvorul Negru, biserica a fost construită în anul 1672, iar în jurul ei a funcţionat o importantă mănăstire de călugări. În 1911, lângă biserica de lemn a fost ridicat şi un lăcaş de zid, în stil neoclasic, se precizează pe site-ul Nordhotelborsa.ro.

Muzeul Rădăcinilor. La baza Pasului Prislop există acest loc atipic, care este adăpostit într-o casă bătrânească unde maramureșeanul Ștefan Grec a adunat în peste 40 de ani cele mai ciudate rădăcini de molid. În total, aici sunt peste o sută de rădăcini de arbori cu forme bizare. În acest loc se mai află și o sală ce adăpostește diverse artefacte ce au aparținut soldaților căzuți în luptele purtate aici în cele două războaie mondiale. În afară de acestea, muzeul include și o colecție de monede, specimene de flori de mină, dar și ouă încondeiate specifice regiunilor Maramureș și Bucovina.

Pârtia de schi Prislop. Este una dintre cele trei pârtii din Borșa, fiind situată în cel mai înalt punct al Pasului Prislop, la granița dintre județele Maramureș și Suceava, la doar 24 km de stațiune și la 17 km de Pârtia Olimpică Borșa. Pârtia Prislop găzduiește două pârtii de schi, una de dificultate medie, cu o lungime de 795 de metri, și alta de dificultate ușoară, care măsoară 1.190 metri și care este dotată cu telescaun și instalație de nocturnă.

Festivalul de folclor „Hora la Prislop”. Festivalul adună comunități din Maramureș, Bucovina și Transilvania pentru a celebra tradițiile locale prin muzică, dans și port popular.​ Este un eveniment de tradiție în România, aparând în documente latine ce datează din anul 1738, potrivit scriitorului Nicoară Mihali. O lungă perioadă a fost interzis, dar a fost reluat în 1968, iar de atunci a avut loc în fiecare an, cu excepția anilor 2016, 2017 și 2024, când nu a fost organizat din cauza lucrărilor și a lipsei de fonduri, notează România Turistică.

Obcinile Bucovinei. Sunt o subunitate a Carpaților Orientali, situată în nordul României, în regiunea istorică a Bucovinei, care se caracterizează prin culmi lungi, domoale și împădurite, despărțite de văi adânci. Culmile acestora se împart în șapte părți specifice: Obcina Mare, Obcina Feredeu, Obcina Mestecăniș, Obcina Brodinei, Curmătura, Humor și Moldovița.

Izvorul Bistriței Aurii. Lacul Știol este un lac glaciar aflat la poalele Vârfului Gârgălău, situat la o altitudine de 1.800 de metri în Munții Rodnei, fiind izvorul Bistriței Aurii.

Trasee montane în Munții Rodnei – Pasul Prislop este un punct de plecare pentru drumeții către Vârful Pietrosu Rodnei, Cascada Cailor sau Lacul Iezer.

Urmărește-ne pe Google News