Peștera Ialomiței – cum ajungi la ea și ce povești ascunde

La intrarea în peșteră se află Mănăstirea Ialomiței ridicată prima dată în secolul XVI, fiind unul dintre principalele obiective turistice ale peșterii.

Despre Peștera Ialomiței

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Peştera Ialomiţei este situată în localitatea Moroeni, judetul Dâmboviţa, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, la o altitudine de 1.660 m, scobită în calcarele Muntelui Bătrâna.

Numele peșterii vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei.

Peștera Ialomiței se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și săli. Diferență de nivel este de 60 m. Este străbătută de un pârâu. Peștera are o desfășurare mixtă, prezentând atât galerii cât și săli.

Gura peșterii, în formă de semielipsă, se deschide pe o terasă orizontală, ce se găsește la 18 m deasupra fundului văii. Chiar la intrarea în Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, Mihnea cel Rău. Mănăstirea a ars de mai multe ori până acum.

Recomandări

D-aia nu merge nimic în țara asta

Ce poți vedea în Peștera Ialomiței

Prima sală a peșterii Ialomiței poartă numele de Mihnea Vodă. Lungimea acesteia este de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m.

Urmează galeria numită Pasaj cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m. Sălile Decebal -în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii – și Sf. Maria sunt legate între ele, și au dimensiuni modeste

La Grota Sf. Maria se ajunge trecând peste un prag din bolovani mari și umezi. Denumirea sălii vine de la asemănarea unei stalagmite cu statuia Fecioarei Maria.

Cea mai mare cavitate din Peștera Ialomiței o reprezintă Sala Urșilor. Aceasta este lipsită de apă și are un sol bolovănos. La descoperirea ei au fost găsite numeroase oseminte și chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, „Ursus Spelacus Blum”, printre care unele la suprafață, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urșilor cavernelor.

Recomandări

LIVETEXT Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova. Mesaje false legate de UE trimise pe WhatsApp și alte platforme

După o nouă galerie lungă de 40 m, urmează sala la Răspântie și sala cu cele mai mari dimensiuni din toată peștera Ialomiței: Sala Urșilor sau Sala Mare având 72 m lungime, 35 m lățime și 25 m înălțime.

Alte săli din Peștera Ialoiței: Sala Hades. Din Sala Urșilor se deschide o galerie de 2 m înălțime denumită Fundul Peșterii, care, mai de mult, conținea numeroși stâlpi ce legau bolta de sol. Urmează Galeria Apelor până la Altar în care curge pârâul Peșterii. Peștera este accesibilă până la Altar. Aici, stalactitele sunt așezate în așa fel încât dau impresia unui altar de biserică.

Cum ajungi la Peștera Ialomiței

Pentru a ajunge la Peștera Ialomiței se poate lua telecabina din Bușteni până la Babele și mai departe telecabina până la Peștera.

Cu mașina se merge pe DN71 până în localitatea Glod, apoi se intra pe DJ714 spre Lacul Bolboci, Cheile Tătarului, Cabana Padina și se ajunge la Peștera Ialomiței.

Recomandări

Începe procesul criminalilor omului de afaceri Adrian Kreiner. Proba importantă adăugată de anchetatori: ADN extras de pe plicul de cafea instant

Drumul de la Sinaia la Glod durează în jur de 30 de minute. De la Glod drumul este neasfaltat și durează în jur de 1h-1h și 30 min.

Peștera Ialomiței poate fi vizitată până la încăperea Altarului, suprafața accesibilă turiștilor de 400 m. Turiștii pot vizita peștera zilnic, între orele 8.00-17.00, iarna și 8.00-19.00, vara.

Obiective turistice în împrejurimi

Povești și legende despre Peștera Ialomiței

În apropiere de Peștera Ialomiței sunt numeroase obiective turistice renumite în Munții Bucegi.

Babele

Unul dintre cele mai apropiate obiective turistice de lângă Peștera Ialomiței este Babele.

Babele este una dintre cele mai populare destinații turistice din țară. Numele provine de la unele formațiuni de roci în formă de ciupercă, rezultatul eroziunii și al durității variate a straturilor de rocă.

Lacul Bolboci

Lacul este format pe cursul râului Ialomița, printr-un baraj artificial. Amplasat chiar în inima munților. Lacul Bolboci reprezintă un loc deosebit, un spatiu în care frumusețea și puritatea naturii nu au fost deloc știrbite încă prea mult.

Fie că este privit de sus, de pe culmile înalte ale Bucegilor, sau doar de la câțiva metri distanță, Lacul Bolboci are același farmec specific. Acest lac este locul perfect dacă vrei să evadezi din agitația cotidiană într-o oaza de liniște. Barajul Bolboci este ridicat în amonte de Cheile Zănoagei, amenajat în scop hidroenergetic, pentru alimentarea cu apă a Orașului Târgoviște.

Lacul Scropoasa

Lacul Scropoasa, deși mai puțin cunoscut, este de-o frumusețe încântătoare. Întinderea de apă ce are culoarea smaraldului și zona pitorească din jurul său cu siguranță îi surprind pe cei ce ajung în zonă.

Cheile Orzei

La capătul opus al Lacului Scropoasa sunt Cheile Orzei. Aici este capătul cheilor care se întind dincolo de podul îngust. Au o lungime de 1,5 km și sunt considerate cele mai înguste chei din România, cu o înălțime de 27 de metri și o lățime de 6 metri.

Cascada 7 Izvoare

Între Lacurile Bolboci și Scropoasa se află un loc pitoresc numit 7 Izvoare, la altitudinea de 1.300 de metri. Cascada 7 Izvoare se află între Lacul Bolboci și Lacul Scropoasa, pe Valea Ialomiței și se spune despre acest loc că are cea mai pură apă din lume. Apa are un volum de 400 de litri pe secundă și, potrivit zvonurilor, aceasta a vindecat bolnavi și l-a răcorit pe însuși zeul dacilor Zamolxe.

Cheile Zănoagei

Cheile Zănoagei din munții Bucegi fac parte din rezervația naturală Zănoaga și se întind pe Valea Ialomiței, cu o lungime de aproximativ 1 km. Traseul Cheile Zănoagei, Lacul Scropoasa, Cascada 7 Izvoare este unul dintre cele mai ușoare și spectaculoase trasee montane.

Povești și legende despre Peștera Ialomiței

Se spune că în Peștera Ialomiței ar fi trăit un pustnic care a plecat din schit şi s-a retras într-o peşteră. Pustnicul nu ştia că acolo îşi avea adăpost un urs. Ulterior s-a împrietenit cu ursul. Astfel, noaptea locuiau împreună în aceeaşi peşteră, iar ziua ursul pleca în pădure și sihastrul rămânea să se roage.

Astfel, altarul din peștera Ialomiței era considerat un loc sfințit și era luminat, pe vremuri, de călugării și turiști cu lumânări aprinse.

În plus, se spune că încărcătura deosebită a acestor locuri i-a atras de-a lungul timpului atât pe daci, cât şi pe primii creştini ori pe călugării care se aflau în căutarea însingurării şi a unui loc de rugăciune departe de zgomotul lumii. Se spune că în Peştera Ialomiţei a poposit şi Sfântul Apostol Andrei

Urmărește-ne pe Google News