ComenteazăPeștera Muierii este prima peșteră electrificată din România și a fost, de-a lungul timpului, locul unde s-au făcut numeroase cercetări valoroase.
Cuprins:
Despre Peștera Muierii
Peștera Muierii sau Peștera Muierilor, așa cum mai este cunoscută, este situată în comuna Baia de Fier, județul Gorj. Peștera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervația speologică împărțită în doua sectoare: sectorul de nord (1.500m) și sectorul de sud (880m).
La 40 de metri înălțime se află etajul superior amenajat pentru turiști cu o lungime de 573 m, ajunge până la lungimea de 1.228 de metri o rețea de diverticule foarte greu accesibilă.
Adevăratele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei.
Celelalte încăperi sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Insângerate denumită astfel în urma scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci.
Ce poți vedea în Peștera Muierii
Cea mai importantă galerie a peșterii este Galeria Electrificată. Ea devine tot mai captivantă pe măsură ce înaintezi spre sud.Acolo îți va dezvălui concrețiuni ale plafonului și bazine care sunt, în anumite perioade ale anului, pline cu apă. Sunt cunoscute sub denumirile de Bazinele Mici și Bazinele Largi.
La aproximativ 300 de metri distanță de Galeria Electrificată se găsește Sala Turcului, despre care se spune că ar fi una dintre cele mai frumoase zone ale etajului superior din peșteră.
O altă sală impresionantă în Peștera Muierii este Sala Minunilor, unde sunt o mulțime de microbazine înconjurate de stalagmite și stalagtite cu forme de lumânări. La etajul inferior, care a fost împărțit de către aluviuni în două sectoare, se fac cele mai multe cercetări științifice. Datorită descoperirilor făcute în acest loc, Peștera Muierii este declarată Rezervație Speologica și Monument de Rezervație Naturală.
Sectorul de nord, care este compus dintr-o rețea de labirinturi lungă de 1650 de metri, poate fi accesat trecând printr-o galerie îngustă a etajului superior. De acolo, se merge târâș pe o porțiune de 2 metri, este Sala Electricianului.
În sectorul de est, încăperile principale sunt Galeriile Bazinelor și Excentricului. În Sala Roșie a Luminii s-a descoperit un mineral extrem de rar, compus din fosfo-carbonate de calciu, care se găsește în stalagmitele, stalactitele și în concrețiunile de pe pereții din încăpere.
În Sala Musteriană arheologii au găsit dovezi care indică faptul că peștera a fost locuită de om în perioada Paleoliticului, dar și cunoscuta Galeria a Urșilor. Cea din urmă a fost denumită după rămășițele de schelete de fosile găsite aici.
Cum ajungi la Peștera Muierilor
La Peștera Muierii se poate ajunge din trei direcții:
- dinspre București, acest traseu fiind compus din A1-DN7, DN67-DJ665 până la Baia de Fier, întreaga distanța fiind de 250 km
- dinspre Târgu Jiu, cu traseul format din DN67 – DN675C, a cărui distanta este de 55 km
- dinspre Novaci, cu ruta DJ 665 până la Baia de Fier, cu distanta totala de 10.3 km
În peșteră se poate intra prin trei locații, aceasta având guri de intrare atât în partea de nord, cât și în est și în sud.
Intrările de sud și de est au fost formate în locuri în care apele fostului râu subteran ce obișnuiau să curgă prin versantul nordic ies la suprafață. În prezent, râul Galben nu mai trece prin subteran. Așadar, carstificarea este formată în continuare de apele apărute în urma ploilor și topirii zăpezilor.
Legende și povești despre Peștera Muierii
La baza denumirii de Peștera Muierii se află două legende. Prima legendă spune că în trecutul istoric, atunci când bărbații în putere plecau să apere țara de năvălitori, femeile luau în grabă copiii și bătrânii pentru a se adăposti în peștera numai de ei știută, unde rămâneau ascunși până la trecerea urgiei.
Cea de-a doua legendă susține că denumirea de Peștera Muierilor ar veni de la faptul că, în zilele secetoase ale verii, femeile se așezau să toarcă la gura sudică a cavernei, unde aerul ce răbufnea din interior le-ar fi ușurat mult munca de răsucire a firului. Obișnuiau să pătrundă în interior, unde, în gurile cu apă, puneau inul și cânepa la înmuiat.
Ce alte obiective turistice poți vizita în zonă
La poalele Parângului, sălbăticia și bogăția naturii îi vor cuceri pe cei care vizitează Peștera Muierii. Există mai multe peșteri mici aici, dar Peștera Muierilor și Peștera Polovragi sunt cele mai cunoscute și mai impresionante.
- Peștera Polovragi – Peștera Polovragi se găsește în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului. Se află la o altitudine de 670 m și la 20 m înălțime față de talvegul râului, în comunea Polovragi .
- Mănăstirea Polovragi. Ca o cetate albă, tot în Polovragi, sub munte se află Mânăstirea Polovragi, unică în țară datorită picturii pridvorului bisericii.
- Cheile Oltețului. De pe drumul forestier care pleacă de la Mânăstirea Polovragi, trecând pe lângă Peștera Polovragi, se poate vedea un firicel de apă care scoate zgomote puternice, la baza unei crăpături între stânci. Oltețul adună pâraiele reci ce se scurg de pe stânci, ajungând, de la izvor până în localitatea Polovragi, un râu învolburat. Râul a săpat în stâncile calcaroase și a format Cheile Oltețului care despart Masivul Parâng de Munții Căpățânii.
- Transalpina. Transalpina este cunoscută ca fiind cea mai înaltă șosea din România, care leagă Munții Parâng, șerpuindu-se între Ardeal și Oltenia. Transalpina a devenit cea mai importantă şosea turistică din România, alături de Transfăgărăşan. Este unul dintre cele mai apreciate obiective turistice ale celor care vizitează Peștera Muierii.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!