Află povestea Peșterii Sfântului Andrei și cum ajungi la ea:

Despre Peștera Sfântului Andrei

Peștera Sfântului Andrei este considerată a fi fost prima biserică creștină din România și locul în care a trăit și de unde a împărtășit învățăturile creștine Sfântul Andrei. Legendele creștine spun că Sfântul Andrei, care a venit în acest colţ de lume în jurul anului 60, a săvârşit aici şi slujbe împreună cu ucenicii săi. A propovăduit oamenilor credinţa în Hristos, dar a uns şi primii episcopi şi preoţi ai ţinutului acesta. După plecarea lui, credincioşii au format o obşte monahală în jurul peşterii.

Peștera a fost dată uitării în timpul stăpânirii otomane și redescoperită abia în anul 1943 de către preotul Constantin Lembrău. Un an mai târziu peștera a fost sfințită, s-a construit o turlă și un zid de protecție.

În timpul comunismului, Peștera Sfântului Andrei și biserica sunt din nou lăsate în umbră. După 1989 s-au început din nou lucrările de dezvoltare a ansamblului monahal. În anul 1990 părintele Nicodim Dinca, monah de la mănăstirea Sihăstria, împreună cu părintele ieromonah Victorin Ghindaoanu s-au apucat de reamenjarea peșterii și construirea mănăstirii.

Cum ajungi la Peștera Sfântului Andrei

Mănăstirea aflată în jurul Peșterii Sfântului Andrei se află în județul Constanța și este clasată drept monunent istoric. Cei care vor să ajungă la mănăstire și la peșteră pot merge până la Cernavodă, după care să se îndrepte spre sud, înspre Ostrov. În localitatea Ion Corvin, un indicator îi îndreaptă pe un drum lateral, iar după 3-4 kilometri vor ajunge la mănăstirea situată într-o pădure cu peisaje de vis.

Peștera și Mănăstirea Sfântul Andrei

Ce poți vedea la Mănăstirea Sfântului Andrei

În prezent, Mănăstirea Sf.Andrei este unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România și cu siguranță cel mai mare din zona Dobrogei.

Peștera este una mică, având în capătul său un mic altar, deasupra căruia se află turla. Se găsesc câteva icoane și un pat cioplit, despre care se spune că era chiar patul Sfântului Andrei. Sute de acatiste, iconițe, cruciulițe și alte obiecte religioase sunt depuse de credincioși în scobiturile din pereții peșterii, semne ale profundei credințe.

Imaginea din Peștera Sfântului Andrei

Pe lângă peșteră, ansamblul monahal mai cuprinde alte chilii și 2 biserici. Cea mai veche este amplasată la câțiva metri de peșteră, fiind ridicată în 1994 și pictată în 1999. Acolo se găsesc și o mică bucată din moaștele Sf. Andrei.

La aproximativ 200 de metri de peștera, pe un alt versant al muntelui, se observă și astăzi urmele vechilor chilii săpate în stâncă, unde tradiția spune că ar fi locuit ucenicii apostolului.

În racla ce are forma Crucii Sf. Andrei se mai găsesc moaștele altor 5 sfinți dobrogeni.

Cea de-a doua biserică, mult mai mare, asemănătoare unei catedrale, a fost finalizată în 2002.

Cine a fost Sfântul Andrei

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit de români în fiecare an pe 30 noiembrie. Începând cu anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sărbătoarea să fie însemnată cu crucea roșie în calendarul bisericesc.

Sfântul Andrei a fost cel care a mers în zona Mării Negre, inclusiv Scythia Minor, actuala zonă a Dobrogei. Atunci el și-a găsit adăpost într-o peșteră de lângă pădurea Migilet, unde avea să apară prima biserică creștină de pe teritoriul actual al țării noastre, chiar în interiorul a ceea ce astăzi poartă numele de Peștera Sfântului Andrei. El avea să creștineze o parte a locuitorilor. Prin prisma acestui lucru Sf.Andrei avea să fie numit mai târziu „Ocrotitorul României”.

După ce a împărtășit credința și învățăturile în această regine și-a continuat periplul în zona Ucrainei de astăzi, unde a avut multe de suferit, având să-și găsească sfârșitul de martir în Patras, Grecia, unde a fost crucificat pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.

Urmărește-ne pe Google News