7 comentariiCel mai cunoscut obiectiv turistic din Munţii Rarău, Pietrele Doamnei, este uşor accesibil pentru turişti. Descoperă povestea locului.
Cuprins:
Despre Pietrele Doamnei
Rezervația Pietrele Doamne este o arie protejată situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Câmpulung Moldovenesc. Aria naturală cu o suprafață de 253 de hectare se află în versantul nordic al Munților Rarău, la o altitudine medie de peste 1.400 m. Pe teritoriul ariei naturale protejate se află o formațiune de stânci calcaroase cunoscută sub numele de Pietrele Doamnei, denumire de la care provine numele rezervației.
Rezervația Pietrele Doamnei altitudine
Pietrele Doamnei sunt din calcare recifale cretacice, ca de altfel și cele în care se află Peștera Liliecilor. Vârsta geologică a calcarelor este dovedită de conținutul bogat în fosile Pietrele Doamnei ating altitudinea de 1.647 metri, iar vârful cel mai înalt al masivului, format tot din calcare recifale, are 1.651 de metri. Studiile efectuate în această rezervație au relevat că atât habitatele și speciile, cât și procesele ecologice sunt bogate și decurg în normalitate, fiind aproape neafectate de prezența omului.
Munţii Rarău sunt printre cei mai pitoreşti din regiune şi printre cei mai des vizitaţi de turişti datorită accesului facil la creasta acestora pe un drum alpin parţial modernizat şi existenţa unui hotel de altitudine.
Cum ajungi la Pietrele Doamnei – trasee turistice
Din orașul Câmpulung Moldovenesc începe drumul care urmărește Valea Izvorului Alb ce urcă pe creasta Rarăului unde se află Cabana Rarău la altitudinea de 1.538 de metri. De la cabană la Pietrele Doamnei, pe potecă aproximativ un kilometru. Din drumul pe Valea Izvorului Alb se desface pe pârâul Limpedea, marcajul crucea galbenă, care duce în Vârful Rarău și la Cabana Rarău.
Un alt traseu până la Pietrele Doamnei, pornește tot din Câmpulung Moldovenesc, pe Valea Caselor, prin rezervația Moara Dracului în Vârful Rarău și la cabană, marcaj cruce roșie.
Din Valea Bistriței în satul Chiril, la Cabana Rarău, drum auto îngust, cu piciorul trei ore, marcaj punct albastru.
Din Vatra Dornei la Cabana Giumalău și de aici pe creastă la cabană, marcaj bandă roșie, care se continuă peste muntele Todirescu. Din Pojorâta pe Colbu, marcaj cruce galbenă urmat de bandă roșie, 17 kilometri.
Pietrele Doamnei – legendă
Cu o formă spectaculoasă, învăluite în mister, apariţia Pietrelor Doamnei este explicată de localnici prin numeroase legende. Cea mai cunoscută dintre ele are legătură cu doamna Elena, soţia voievodului Petru Rareş, la fel cum şi denumirea Munţilor Rarău ar fi fost primită de la domnitorul Moldovei, Petru Rareş. Se spune că în vremurile tulburi ale istoriei, în 1541, în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareş, acesta a găsit în Munţii Rarău un loc pentru a-şi pune la adăpost familia şi o parte din avere.
Urmăriţi de hoardele de tătari, doamna Elena şi fiul Ştefăniţă s-au refugiat într-o peşteră unde au început să se roage, iar la un moment dat au auzit un zgomot puternic. Legenda spune că stânci mari s-au desprins şi au căzut peste locul unde se afla averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori. Doamna Elena ar fi afirmat: „Aceasta este plata pentru salvarea noastră” şi, de atunci, stâncile au primit denumirea de „Pietrele Doamnei”, iar comoara stă şi acum ascunsă de stâncile uriaşe.
Obiective turistice în împrejurimi
Zona în care se află Pietrele Doamnei este o zonă cu un pitoresc aparte, în jurul ei fiind mai multe obiective turistice apreciate.
Piatra Buhei
Rezervaţia Piatra Buhei este situată la poalele estice ale Rarăului, în intravilanul municipiului Câmpulung Moldovenesc, pe drumul care urcă spre Rarău pe Valea Izvorului Alb. Încastrată în oraş, stânca imensă, înaltă de o sută de metri, este un element peisagistic spectaculos şi, în acelaşi timp, un punct fosilifer de mare importanţă ştiinţifică.
Cheile Moara Dracului
Rezervaţia geologică şi morfologică Moara Dracului este situată în versantul estic al masivului Rarău, pe Valea Moara Dracului, afluent al râului Valea Caselor şi al Moldovei. La chei se ajunge de la ieşirea din Câmpulung Moldovenesc spre Suceava, pe un drum pietruit se desprinde spre sud un drum pierdut care urcă pe Pârâul Caselor şi apoi pe afluentul vestic al acestuia, Moara Dracului. După cinci kilometri, valea se îngustează brusc şi se intră în cheile Moara Dracului, dincolo de care continuă o cărare marcată cu cruce roşie până la Cabana Rarău, destul de aproape de Pietrele Doamnei.
- Descoperă cele mai frumoase locuri de vizitat în Suceava
Peștera Liliecilor din Rarău
Se află pe masivul Hăghimiș de pe Rarău, chiar pe raza comunei Pojorâta. Dacă vrei să îți iei ca și punct de reper Pietrele Doamnei, e bine să știi că peștera este situată la circa un kilometru distanță de acestea, la o altitudine de 1.500 metri.
Peștera Liliecilor este mai mult decât o simplă cavernă, numele fiind descriptiv și pentru rezervația științifică ce are în componența sa peștera și terenul din jurul acesteia, întinzându-se pe o suprafață de aproape 6 ha.
Peștera și-a primit numele, evident, datorită numărului mare de lilieci care poate fi găsit aici. Mai exact, înăuntru pot fi descoperite până la 15 specii de lilieci, dar acest număr diferă în funcție de anotimp și de sezonul de împerechere.
Peștera s-a format ”prin tracțiune gravitațională exercitată asupra olistolitului de mari dimensiuni de pe muchea masivului Hăghimiș”, conform datelor geologice citate de romanianatura58.ro. Acesta fiind și motivul pentru care în peșteră nu vei descoperi stalactite și stalagmite ca în alte peșteri. Acestea nu s-au putut crea din cauză că Peștera Liliecilor nu s-a format prin căderea apei, cum se întâmplă în mod normal.
Peștera este cu adevărat spectaculoasă, deoarece galeriile se întind pe o lungime totală de 340 de metri și prezintă o denivelare de 86 de metri. Intrarea se face printr-un puț de 14 metri, dar coborârea în interior nu este deloc una facilă, fiind recomandat echipament special.
Peștera Liliecilor are 6 încăperi legate între ele prin puțuri a căror adâncime se situează în jurul a 14 metri. Camerele poartă următoarele denumiri: Sala Ascunsă, Sala Ramificată, Sala Dreptunghiulară, Sala Liliecilor, Sala Luminată și Sala Conică.
Peștera Liliecilor a fost pentru prima dată explorată în 1954 de un grup de alpiniști din cadrul Casei Centrale a Armatei. Ulterior, în 1975, a fost vizitată și de Cercul de Speologie Emil Racoviță din București, care a și realizat prima hartă a acestui vast spațiu subteran.