4 comentariiPomii fructiferi sunt o adevărată bucurie, însă chiar și cele mai rezistente soiuri au nevoie și de o îngrijire atentă, mare parte din timp, pentru a da roade sănătoase.
Cuprins:
Despre pomi fructiferi
Pomii fructiferi sunt arbori care produc fructe comestibile. Toți pomii fructiferi aparțin încrengăturii plantelor cu flori – numite Angiosperme -, fructele acestora fiind, din punct de vedere botanic, ovare maturizate și care conțin una sau mai multe semințe.
Organele care alcătuiesc pomii fructiferi se împart în două categorii:
Organe vegetative: rădăcină, tulpină, ramuri, muguri și frunze
Rădăcina are rol în fixarea pomului. La rândul lor, rărădinile se împart în rădăcini de semischelet cum sunt ramificațiile de ordin superior, rădăcini fibroase, inserate pe rădăcini de semischelet, rădăcini absorbante cele mai tinere de culoare albă.
Partea aeriană a pomului fructifer este tulpina. Aceasta este alcătuită din trunchi, ramuri, muguri, frunze. Frunzele pomilor fructiferi au un rol esențial în dezvoltarea, creșterea și fructificarea pomului. fiind cele care realizează procesul de fotosinteză.
Organe reproductive: florile, fructele, semințele
Polenizarea și legarea fructelor sunt influențate de factori naturali, precum vântul șu temperatura aerului.
De ce ținem cont când cumpărăm pomi fructiferi
Este bine să cumpărăm pomi fructiferi din surse de încredere și să fim atenție la câteva criterii importante precum:
- Înălțimea și vârsta – minimum 1-2 ani și o înălțime de cel puțin 1 metru
- Dimensiunea rădăcinilor – să aibă cel puțin 30 de centimetri lungime și să arate cât mai sănătos
- Tulpina și rădăcina trebuie să fie cât mai bine hidratate și să nu prezinte semne de uscăciune
Rezistența pomilor fructiferi la condițiile climatice:
Temperaturile minime la care pomii, în funcție de soi, pot rezista la ger:
- Păr – 32 grade C … -33 grade C
- Gutui – 28 grade C … -30 grade C
- Prun – 30 grade C … -32 grade C
- Cais – 26 grade C … -28 grade C
- Piersic – 24 grade C … -26 grade C
- Cireș – 29 grade C … -32 grade C
- Vișin – 30 grade C … -32 grade C
- Măr – 35 grade C … -36 grade C
Cum și când se plantează pomi fructiferi
Deși plantarea pomilor fructiferi poate părea o operațiune destinată cunoscătorilor, ea se poate face cu succes și de către începători.
Plantarea pomilor fructiferi toamna
De obicei, pomii fructiferi se plantează toamna, în luna octombrie, atunci când încep să cadă frunzele.
Plantarea pomilor fructiferi primăvara
Pomii fructiferi se pot planta și primăvara, de obicei, din luna martie și până la sfârșitul lunii aprilie, înainte de începerea perioadei de vegetație, însă este nevoie de mai multă atenție și supraveghere în acest caz. Odată ce pomii au început procesul de înmugurire, plantarea nu mai este o soluție, întrucât puieții nu se vor prinde.
Pomi fructiferi – etape de plantare
Solul – este de preferat să fie cât mai bogat în susbstante minerale, să fie ușor de udat și de săpat.
Săpatul gropilor – gropile trebuie să aibă o adâncime cuprinsă între 60-80 de centimetri și laturi de până la 1 metru. Astfel, rădăcinile pomilor vor avea suficient loc să se prindă și să se dezvolte ulterior.
Fasonarea rădăcinilor – presupune, mai exact, curățarea rădăcinilor care prezintă răni sau sunt uscate. Această operațiune are rolul de a împrospăta rădăcinile mai groase de 4 milimetri și de a încuraja creșterea. Rădăcinile subțiri pot fi scurtate până la 1-2 centimetri, iar cele uscate pot fi tăiate de la bază, pentru a stimula creșterea unora noi și sănătoase.
Mocirlirea rădăcinilor – presupune scufunarea rădăcinilor pomilor, în mod repetat, într-un amestec format din pământ mărunțit, compost și apă. Acest amestec asigură umiditatea necesară rădăcinilor în momentul plantării și ajută la mai bună aderare a acestora la sol.
Plantarea propriu-zisă– se face imediat după mocirlire, înainte ca amestecul să se usuce pe rădăcini.
Altoirea pomilor fructiferi
Altoirea pomilor fructiferi este foarte importantă. Este o procedură prin care se îmbină, în mod artificial, porțiuni dintr-o plantă, cu o altă plantă, pentru ca aceasta din urmă să preia calitățile celei dintâi. Principalul scop este înmulțirea vegetativă a pomilor, dar astfel se poate obține și creșterea rezistenței plantei la boli sau la condițiile de mediu.
Ca regulă generală, este necesară folosirea unui altoi din aceeași specie sau același gen cu portaltoiul.
Lăstarii aleși pentru altoi trebuie să provină de la soiuri valoroase și pomi sănătoși. Aceștia se cioplesc la baza, în formă de pană, tăieturile fiind aplicate cu 1 cm mai sus față de mugure. Tăietura se realizează cât mai exact, cu ajutorul unui obiect care taie foarte bine.
Penele obținute prin cioplirea ramurilor de altoi sunt intoduse în despicătură portaltoiului, având grijă că mugurii aflați pe altoi să rămână în exterior. După acest pas, spațiul rămas liber în despicătură se umple cu ceară maleabilă, mastic și chit pentru lemn, pentru a asigura vindecarea.
Ultimul pas este îl reprezintă sigilarea întregului altoi cu vopsea pe bază de ulei, care are rol de protecție.
Tăierea pomilor fructiferi
Tăierea ramurilor pomilor fructiferi este o operațiune foarte importantă pentru sănătatea acestora, dar și pentru felul cum se vor dezvolta și vor rodi.
Primele ramuri care se taie sunt cele crescute unele peste altele, încălecate, dar și cele uscate sau afectate de diverse boli.
După ce se curăță copacul, apoi se trece la lăstarii verticali, care au crescut în ultima vară. Aceștia pornesc de obicei din axul pomului sau direct de pe ramuri și trebuie tăiați chiar din punctul de inserție. Lăstarii foarte scurți, care nu depășesc două palme, nu se taie. Există posibilitatea că aceștia să se transforme în ramuri de rod.
Când sunt mai mulți lăstari la un loc, pe axul de pomi fructiferi, se taie doar cei are cresc spre interiorul coroanei Cei poziționați orizontal, spre exteriorul coroanei, se vor păstra, deoarece în anul următor vor purta cu siguranță rod
Cum se recunosc și cum se taie ramurile de rod
Ramurile de rod sunt cele mai firave din coroană, însă au mugurii cei mai proeminenți. La aproape toate speciile, mugurii de rod sunt umflați și rotunjiți la vârf, spre deosebire de cei vegetativi, ascuțiți și lipiți de ramură. Este important ca acestea să fie scurtate de la jumătate. Vor fi păstrate doar cele care au mugurii mari, viguroși și bine poziționați. Astfel, se vor obține fructe mai mari și mai frumoase.
Pomi fructiferi – boli și dăunători
Din păcate, există numeroase boli și dăunători care pot afecta sănătatea pomilor fructiferi.
Cei mai întâlniți dăunători la pomi fructiferi sunt: viermele (merelor, cireșelor, prunelor), păduchele din San Jose, păduchele verde, puricele melifer, molia fructelor, păduchele negru al cireșului, acarianul roșu al pomilor, viespea neagră a prunului.
Alte boli cunoscute ale pomilor fructiferi mai sunt:
- Rapănul, care apare pe frunze și fructe, pe care le atacă în toate perioadele de vegetație.
- Făinarea -este vizibilă pe muguri, lăstari, frunze și uneori chiar și pe fructe. Evoluția acestora este oprită și sunt invadate de o pâslă de culoare albă, care duce la uscarea și cădere.
- Pătarea albă a frunzelor de păr, o afecțiune favorizată de căldură și umiditatea ridicată.
- Pătarea roșie a frunzelor de vișin și cireș, care poate conduce la pierderea completă a frunzelor pomilor.
Stropirea pomilor fructiferi
Stropirea pomilor fructiferi este foarte importantă, tocmai pentru a evita ca aceștia să se îmbolnăvească și să fie atacați de diverși dăunători. Stropirea pomilor asigură sănătatea și o producție bună.
Substanțele necesare se aplică prin stropire imediat după tăierea ramurilor de pomi fructiferi, această perioada fiind aleasă pentru temperaturile foarte bune
Când se stropesc pomii fructiferi:
- primăvara, înainte de înflorire;
- toamna, în perioada de repaus vegetativ și după căderea frunzelor,
când un nou tratament aplicat în livada are că rezultat o producție mult îmbunătățită anul următor. - la finalul lunii februarie sau când din punct de vedere termic iarna pare la final.
- de-a lungul perioadei de vegetație.
Soiuri de pomi fructiferi
În România, pomii fructiferi care rezistă cel mai bine la frig sunt considerați a fi mărul şi prunul.
Cei mai rezistenți pomi fructiferi care sunt ușor adaptabili la tipul de sol sunt caisul, piersicul, părul și cireșul pentru zonele umede și prunul, mărul și vișinul, pentru zonele uscate.
Soiuri de măr
Mărul, unul dintre cele mai apreciate varietăți de pomi fructiferi este o specie de plante din familia Rosaceae. Această specie cuprinde peste 50 de soiuri, care se prezintă ca pomi sau arbuști. Nuanțele lor diferă de la verde, galben la roșu, având diferite dimensiuni. Iată unele dintre cele mai cunoscute soiuri de meri:
- Auriu de Cluj,
- Florina,
- Generos,
- Golden Delicious,
- Jonagold,
- Jonathan,
- Mutsu,
- Patul,
- Poinic,
- Idared,
- Starkrimson
Soiuri de păr
Și părul face parte din categoria celor mai apreciați și mai răspândiți pomi fructiferi. Acesta crește până la 10-20 m înălțime și al cărui fruct este para. Are rădăcină lemnoasă și profundă, trunchiul drept, culoare gri cu coaja crăpată, frunze ovale până la 10 cm lungime.
Iată unele dintre cele mai cunoscute soiuri de păr:
- Conference,
- Haydeea,
- Ina Estival,
- Jubileu 50,
- Napoca,
- Roșioară de Cluj,
- Untoasa Hardy,
- Virgiliu Hibernal,
- Williams,
- Latina,
- Adria,
- Primadona
Soiuri de prun
Prunul, alături de măr, este unul dintre cele mai rezistente soiuri de pomi fructiferi. Fructele sunt cărnoase, de culoare albastru închis sau gălbui, sunt folosite în industria alimentară, pentru conserve sau gemuri sau băuturi alcoolice, fiind consumate și în stare proaspătă.
- Agen,
- Anna Spath,
- Bistrița,
- President,
- Renclod Althan,
- Stanley,
- Tuleu Gras,
- Centenar,
- Cacanska Lepotica,
- Blufre
Soiuri de cais
Caisul un pom fructifer talie medie, cu o coroană largă și deasă. Fructul este are culoare galben-portocalie. Diametrul fructului de cais poate atinge 3 cm. Caisul este o specie de mare valoare, fructele sale conțin: zahăr, proteine, fosfor, potasiu, calciu, sulf, magneziu și vitaminte.
- Aurora
- Faralia,
- Bela-Imola
- Cea Mai Bună de Ungaria – C.M.B.U.,
- Sulmona
Soiuri de piersic
Piersicul este printre pomii fructiferi care nu pot lipsi din livada de fructe. Cu un conținut ridicat de vitamina A, C și E, caroten și antioxidanți, piersicile sunt o adevărată sursă de sănătate pentru organism.
- Dixired,
- Redhaven,
- Springtime
- Platicarpa,
- Kalos,
Soiuri de cireș
Cireșul face parte din genul Prunus, familia Rosaceae. Acesta este un pom fructifer ce atinge înălțimea de 15m. În primii ani după plantare, cireşul creşte greu, însă după vârsta de 4-5 ani, pomul devine tot mai viguros. Frunzele cireșului sunt alungite, zimțate pe margine și ascuțite la capăt. Florile sunt grupate câte două, sau câte patru. Fructele au culori cu nuanțe de la roșu închis la roșu deschis.
- Biggareau Burlat,
- Germersdorf, Stella,
- Uriaș de Hedelfinger,
- Van,
- Carmen,
- Kordia,
- Katalin,
- Vega
Soiuri de vișin
Vișinul, de asemenea unul dintre cei mai apreciați pomi fructiferi din familia rozaceelor Rosaceae, este de talie mai mică decât cireșul, care poate ajunge până la o înălțime 6 m.
- Crișana,
- Abundent de Erd,
- Ujfehertoi furtos,
- Productiv de Debrecen
Află cum se îngrijește și cum se plantează tuia -Arborele Vieții
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!