Într-un gest elegant și altruist, scriitoarea Ana Barton prezintă o carte a altei autoare române, Petronela Rotar-Cotoban.
Privind înăuntru (Petronela Rotar-Cotoban, Editura Herg Benet)
Alergăm, ca să scăpăm. De ce simțim, de ce nu ne place, de ce suntem, de ce ne e teamă c-am putea deveni. Ca să scăpăm de frică. Și din alergătura asta pe care o practicăm, fără să știm, firește, și-n somn se naște o neliniște continuă care se face în timp una cu noi.
Petronela Rotar a pus în cartea „Privind înăuntru“ experiența ei cu frica și neliniștea, cu neîncrederea și durerea, cu educația primită și cu cea pe care, ca mamă, o dă copiilor ei. Când am citit cartea asta, mi-am dat seama că, deși experiența ei e doar a ei, o am și eu pe a mea, care m-a rănit la fel de tare, și că nu contează forma rănii mele, ci doar faptul că ea există și că are aceleași surse. O consider o carte necesară și, dacă aș putea, aș face-o bibliografie obligatorie în programa de psihologie de clasa a X-a. Petronela se povestește pe sine în ea, cum s-au născut rănile, cum au săpat adânc, cum i-au grevat toată viața până la un moment dat, dar și, ce e cel mai important, cum și de unde a început vindecarea. De la conștientizare. Or, această carte exact asta este pentru oricine o va citi: un excelent și extrem de eficient exercițiu de conștientizare.
Autocunoaștere prin ochi de scriitor
Alexandru Mierlea este tattoo artist și vocalul trupei Indian Fall. Spune că preferă cărțile clasice sau care, între timp, s-au clasicizat.
Magicianul (John Fowles, Editura Polirom)
Deși am început cu Iubita locotenentului francez, Fowles m-a surprins plăcut cu acest roman ermetic și alambicat. Pe de o parte, Magicianul te zdruncină din rădăcini după ce-l sfârșești, dar cumva te provoacă să-l recitești pentru a-ți sedimenta trăirile și emoțiile descoperite pe tot parcursul lui.
Cartea se întinde pe mai multe planuri și dimensiuni geografice, de la însorita Grecie, descrisă foarte exact, până la glaciala Norvegie. Pentru mine a fost o provocare de a ajunge cumva în insula pe care se desfășoară acțiunea și am rămas surprins cât de bine a transpus autorul acea atmosfera uscată și boemă, acele nopti calde și pline de mister.
Practic este o scriere care se joacă oarecum cu mintea cititorului, care intrigă și-l trece prin diverse stadii. Am trecut printr-o mulțime de senzatii și atunci când credeam că am înțeles jocul totul se schimba. Magicianul asta face – jonglează cu personajele pe parcursul întregii povestiri.
Este o carte pe care o recomand tuturor celor care au nevoie de autocunoaștere si de a-și învinge sinele, pagini care te poartă într-o lume misterioasă, cu dese răsturnări de situație.