Dopamina (de Daniel Z. Lieberman, Michael E. Long, Editura Publica)
Cei doi autori dau cititorilor o lecție de
alertă de biochimie – dopamina este unul dintre principalii neurotransmițători,
o substanță care face ca informația să se miște între neuroni. De asemenea, ea
ajută la alinarea unor boli, cum ar fi maladia Parkinson sau scleroza multiplă.
Dopamina însă știe să acționeze în creierul nostru și când vine vorba despre
iubire, ambiții profesionale, dar și în direcția drogurilor și a creativității.
E o substanță care ne controlează multe dintre
decizii și dintre drumurile în viață, pe care însă o înțelegem prea puțin.
Cartea aceasta creează o punte literaro-științifică între această formulă
chimică –
C8H11NO2
– și
consecințele pe care le are influența ei asupra existențelor umane separate și
chiar asupra istoriei omenirii. E responsabilă pentru multe rele, dar este și
sursa progresului, a curiozității și a supraviețuirii noastre ca specie.
Nu este deloc o carte comodă, pentru că
răspunde la întrebări cum ar fi ”De ce iubirea trece atât de repede de la
pasiune la indiferență?” sau ”De ce ne atrag uneori cele mai periculoase
comportamente?” Dar ne oferă și o soluție simplă: dați vina pe dopamină!
Nesupunere
(Naomi Alderman, Editura Storia Books)
Cartea vorbește despre Ronit, fiica unui rabin
dintr-o comunitate de evrei ortodocși din Hendon, nord-vestul Londrei. Ronit,
plecată demult în New York, unde lucrează în lumea financiară, revine acasă
odată cu moartea părintelui ei. Acolo o găsește în continuare pe Esti, prietena
ei din copilărie, care nu și-a părăsit deloc lumea ei mică, deși aceasta o
consideră o ființă ciudată.
Dovid, soțul lui Esti, ar trebui să-i ia locul
tatălui lui Ronit, dar nu-și dorește suficient de mult rolul de rabin.
Dincolo dintre relațiile dintre personajele
foarte bine construite, romanul vorbește despre punctul de întâlnire, dar și de
respingere, dintre religie și viața modernă, dintre sexualitate și
spiritualitate, dintre propriile dorințe și regulile comunității. Ne face să ne
gândim la ce pierdem și la ce câștigăm atunci când ceva din viața noastră se
schimbă iremediabil. Și să ne întărim convingerea că un strop de neascultare și
de rebeliune a liberului arbitru nu înseamnă lipsa credinței, ci doar o căutare
și o găsire a unui sine zbuciumat, dar autentic.