Pentru că se apropie Crăciunul, Oana Dușmănescu, autoarea acestei rubrici, prezintă biografia unui personaj de suflet.
Klopp: Fotbal în ritm de heavy metal (Raphael Honigstein, Victoria Books)
Ați remarcat cât de fascinante sunt portretele? V-ați întrebat vreodată cât de dispus a fost artistul să meargă în profunzime și să detalieze calitățile și defectele chipului pe care au ales să-l deseneze?
La fel se întâmplă și cu biografiile. Contează mult protagonistul, contează mult și cronicarul. În cazul lui Jurgen Klopp, managerul lui Liverpool Football Club, alăturarea de Honigstein e providențială. Jurnalistul îl cunoaște foarte bine pe antrenorul cormoranilor, iar asta se vede în fiecare rând al cărții sale, care-ți dă senzația că apropierea și căldura s-au născut, contrar legendei generalizate, în Germania.
Voi lăsa partea cu fotbalul la o parte și voi sublinia pasajele legate de familie, de iubirea dinspre tată spre fiu, pe care uneori o înțelegem greșit sau deloc. Ascultați aici: „Să ți se spună constant că trebuie să faci multe, pe gazon, pe teren, pe pârtie, nu era probabil felul ideal în care un băiat să perceapă manifestarea dragostei paterne. Însă 40 de ani mai târziu, Jurgen Klopp a înțeles că toate acele weekenduri în care-și împingea fiul mai departe, pe acea scară infinită a pretențiilor, era felul lui Norbert de a fi iubitor. Pentru că dragostea unui tată nu se măsoară în cuvinte, nici în îmbrățișări, ci în timp”.
Despre moralitate, direct și pe față
Emilian Mihailov, lector universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea București, și director executiv al Centrului de cercetare în etică aplicată, scrie în stil foarte personal o cronică șocantă a unei cărți care privește întrebările interioare.
Mintea moralistă: de ce ne dezbină politica și religia? (Jonathan Haidt, Editura Humanitas, 2016)
Cartea lui Jonathan Haidt arată că moralitatea este un fenomen complicat, murdar, dezordonat ceva care ne unește, dar ne și dezbină. Omul moral nu are un chip angelic și imaculat. Imaginați-vă doi frați, Ion și Maria, care decid că ar interesant și plăcut să facă dragoste. Maria a luat pastile contraceptive, iar Ion a folosit prezervativul. S-au simțit bine, dar decid ca acest episod să nu se mai repete. Majoritatea oamenilor consideră că este greșit ceea ce au făcut Ion și Maria. Jonathan Haidt i-a întrebat pe cei care au evaluat acest scenariu ce anume este greșit.
După ce respondenții au invocat argumente proaste care nu au legătură cu scenariul, aceștia au ajuns în final să admită că „pur și simplu nu știu de ce, dar știu că este greșit”. Asta înseamnă că reacțiile noastre emoționale de dezgust ne influențează direct judecățile morale și că rațiunea oamenilor nu este un judecător, ci un avocat care ne ia apărarea cu orice preț.