„Potecu’ Stânelor”, traseul tematic unic în România. Cascade la tot pasul, poieniţe retrase, poteci secrete și mâncare din abundență

Situat la peste 2.000 de metri altitudine și accesibil prin Transalpina, cea mai înaltă șosea de munte din România, acest traseu este o invitație către descoperirea tradițiilor culinare și pastorale ale zonei. Munții Șureanu, parte a Carpaților Meridionali, sunt un paradis pentru pășunat, iar tradiția transhumanței definește cultura locală. 

Ciobanii urcă cu turmele lor pe pajiștile alpine, un obicei ancestral care începe în fiecare primăvară și se încheie toamna. În zona alpină și-au construit mici căsuțe unde locuiesc pe perioada verii, denumite stâne, care au devenit, în ultimii ani, o atracție turistică. 

Potecu Stânelor este un traseu de 25 de kilometri, care străbate o zonă bogată, încărcată de istorie, și este marcat cu punct galben și indicatoare de lemn. Recomandarea este ca parcurgerea potecii „per pedes” să se facă în două zile, cu o oprire la una dintre cabanele sau pensiunile din zonă. Pentru a profita de activitatea stânelor, principalul promotor al acestui traseu, se recomandă ca drumul să fie străbătut în perioada verii (15 iunie – 1 septembrie).

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Experiență unică, printre ciobani

Fiecare dintre aceste stâne oferă ocazia de a participa la activitățile obișnuite: mulsul oilor, mersul cu oile la păscut, fabricarea brânzei sau a cașului. Produsele naturale și preparatele culinare sunt, cu siguranță, comorile acestei experiențe: lactate de vacă și oaie, balmoș, „înturnat”, tocăniță de vițel sau oaie, toate preparate cu măiestrie de localnici. În plus, aici se pot gusta și produse specifice zonei, cum ar fi cașul de Loman, brânza de burduf sau sloiul și păstrăvul în ulei sau în sos, specialități ale satului Mărtinie, comuna Șugag. Traseul a fost realizat de Consiliul Județean Alba, în colaborare cu reprezentanții ciobanilor din zonă. 

Coordonatele GPS ale stânelor incluse în traseu:

• Stâna Aurelia (45.590892; 23.542493)
• Stâna Prisaca (45.600389; 23.548900)
• Stâna Luncile Prigoanei (45.577622; 23.563972)
• Stâna Aușelu (45.543739; 23.500197)
• Stâna Puru I (45.564522; 23.515297)
• Stâna Puru II (45.565425; 23.523794)

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Toate cele șase stâne se află în apropierea drumului forestier de 15 kilometri ce face legătura între DN 67C – Transalpina și zona turistică Luncile Prigoanei – Poarta Raiului, unde se află și domeniul schiabil Șureanu. 

Accesul este relativ simplu, chiar și cu autoturismul. Într-o altă variantă, mașina poate fi lăsată în satele turistice Poarta Raiului sau Luncile Prigoanei și se poate merge pe jos până la una dintre stâne. În zonă nu există semnal telefonic, astfel încât ciobanii nu pot fi contactați în timp ce se află pe munte. 

Informații despre traseul până la stâne pot fi obținute și de la orice pensiune din această zonă, aflată în plin proces de dezvoltare. În 2023, drumul forestier a fost transmis din administrarea Romsilva în cea a Primăriei comunei Șugag, în scopul modernizării și facilitării accesului turiștilor. În prezent, este la stadiul de piatră și pământ, accesul devenind dificil în perioadele cu ploi sau pe timp de iarnă.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Avem mulți vizitatori în perioada verii. Le oferim produsele noastre tradiționale și le arătăm cum le obținem. Pot să rămână o zi întreagă la noi la stână ca să facă cunoștință cu ocupația noastră principală. Sunt foarte mulțumiți. Avem problema cu drumul de acces, dar sperăm să se rezolve”.

Reprezentanta stânii „Aurelia”, aflată în zona Poarta Raiului:

Rețete „înturnatului”

Un preparat tradițional deosebit, care este un aliment de bază la stânile din zonă și care este oferit turiștilor este „înturnatul”: o combinație de smântână, caș, pâine și sare. 

Pentru prepararea „înturnatului” este nevoie de smântână dulce și de caș, dar nu proaspăt, ci dospit sau maturat, sau de „cașcaval de Loman”, un produs tradițional atestat tradițional. Pâinea trebuie să fie mai uscată, veche, de preferință, de o zi. Se pune smântâna la fiert, cu puțină sare. 

După ce începe să fiarbă, se adaugă pâinea tăiată bucățele. Se lasă la fiert împreună, pentru a se impregna în pâine, smântâna. Se ia apoi de pe foc și se adaugă cașul sau cașcavalul tăiat bucățele. Se amestecă și se încorporează. „Înturnatul” se mănâncă atunci când este cald, iar cel mai gustos este cel preparat în ceaun, la stână.

Untul fiert este un alt produs tradițional specific zonei. Se prepară fierbând untul, de obicei, într-un vas aşezat direct pe vatră. Untul trebuie fiert bine, până capătă o culoare închisă. Unii ciobani pun unul sau mai multe ouă sau chiar şi ceapă. În untul fiert se pun bucăţi de brânză de burduf care se topesc, după care se ia apoi de pe foc şi se consumă înmuind bucăţi de mămăligă în amestecul topit. 

Sloiul se prepară prin fierberea cărnii de oaie timp îndelungat la foc mic, până ce se desprinde de pe oase. O parte din apa în care a fiert carnea se păstrează, în ea punându-se carnea care în prealabil este mărunţită bine cu ajutorul cuţitului, şi condimentată cu sare, piper, frunze de dafin etc. Carnea este fiartă până când apa din ceaun scade. Amestecul este lăsat să se închege şi să se răcească, apoi ceaunul cu sloi este pus din nou pe foc şi încălzit uşor pentru ca sloiul să se desprindă de pereţii vasului. În final, conţinutul se răstoarnă pe un „fund de lemn” și se servește, de obicei, cu mămăligă. 

În afară de acestea, preparatele înregistrate ca fiind tradiționale sunt: cașul de la Loman, balmoșul, brânza de burduf, produse de ciobani din cele trei comune – Șugag, Săsciori și Pianu, dar și păstrăvul în ulei și păstrăvul în sos, oferite într-o mică afacere de familie din satul Mărtinie.

Atracții naturale pe Valea Frumoasei

Pe lângă gastronomie, traseul invită turiștii să exploreze atracții naturale și istorice, precum lacul glaciar Șureanu, cascada Șureanu, Vârful Șureanu, Iezerul Cârpa sau cetatea dacică de la Căpâlna, parte a patrimoniului mondial UNESCO, aflată pe teritoriul comunei Săsciori. 

Pentru a ajunge la cetate este nevoie de parcurgerea unui traseu de circa două ore, dus și întors, cu plecare din drumul național Transalpina, din zona localității Căpâlna. Cetatea a fost amplasată pe o culme de deal și făcea parte din sistemul de apărare al dacilor, în fața invaziei romane. 

În prezent se mai păstrează doar câteva ziduri de piatră, aflate în stare avansată de degradare. În apropierea stânii Aușel se află domeniul schiabil Șureanu, dar și urmele castrelor romane de marș de pe vârful lui Pătru. Aici au poposit romanii în urmă cu 2000 de ani în marșul lor pentru cucerirea cetăților dacice.

Zona Văii Sebeșului, sau Valea Frumoasei în partea sa superioară, e încă sălbatică, necucerită în totalitate, plină de neprevăzut: văi adânci, cascade la tot pasul, poieniţe retrase şi traseele secrete printre munţii întortocheați. Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67C, pornind atât din Sebeş înspre Oaşa, făcând dreapta în zona barajului de acumulare, cât şi din direcţie opusă din Novaci – Gorj sau din Vâlcea, de pe Valea Oltului. Relieful, reţeaua hidrografică bogată, abundenţa şi varietatea florei şi faunei, monumentele sale naturale, fac din Valea Sebeşului un loc potrivit pentru toate categoriile de turişti. Distanţa din Sebeş şi până sus pe munte se parcurge în circa o oră şi jumătate cu maşina. Dinspre sudul țării, traseul este mai lung, dar efortul merită din plin.

„Se află undeva în Ţara Ardealului, între ţinuturile Inidoarei şi Albei, o apă viforoasă; oamenii dinspre câmpie îi zic Sebeşul, cei mai vechi de pe înălţimi îi zic Frumoasa (…). Acolo-i împărăţia sălbăticiunilor, cât ţin munţii şi sihlele”, astfel descria Mihail Sadoveanu Valea Frumoasei. 

Acesta își petrecea aici vacanţele şi a rămas ataşat de frumuseţile locurilor. Casa în care a locuit există şi în prezent, fiind în administrarea IPJ Alba, dar nu este folosită, fiind în plin proces de degradare.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News